Într-o cursă furibundă după un grad de confort pe care nivelul actual al veniturilor nu îl permite, românii nu mai țin cont de nimic. Iar situația economiei are de suferit.
Pe de o parte, achiziționarea de bunuri indiferent de preț face praf inflația și aduce discrepanțe mari între import și export. Nici deprecierea leului nu pare să pună frână consumului. Pe de altă parte, aspirațiile înalte transpuse la nivel de sindicate produc dezechilibre economice, creșterea veniturilor depășind productivitatea cu mult. Acest fapt pare să-i sperie și pe investitori, creșterea costurilor salariale fiind în măsură să-i facă să se reorienteze către piețe mai ieftine din punctul de vedere al forței de muncă. Efectul: cerere mare de valută și prăbușirea cursului. Despre acesta, viceguvernatorul BNR Florin Georgescu afirma recent că este deteminat atât de fundamentele economiei românești, cât și de rezultatul dinamicii de pe piețele internaționale și de aversiunea față de risc a investitorilor.
Cum veniturile sunt limitate iar necesitățile nemăsurate, creditului i-au crescut aripi. Valoarea totală a împrumuturilor acordate persoanelor fizice reprezintă 48% din veniturile nete disponibile ale populației, calculate pe baza veniturilor brute declarate din care se scad impozitele și taxele, a declarat directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, Ion Drăgulin.
Pe de altă parte, ponderea seviciului datoriei populației în venitul disponibil este mai mare decât în zona UE. Explicația se găsește în faptul că salariile și celelalte venituri ale populației din zona euro sunt mult mai mari decât în România, a spus Drăgulin la un seminar economic organizat de Banca Națională a României (BNR), Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank.
Raportul sold credite față de venit disponibil nu reprezintă gradul de îndatorare, care se traduce prin ratele plătite lunar/anual (serviciul datoriei) în raport cu veniturile disponibile lunare/anuale (indicator plasat cam la 12%, momentan).
La finele lunii septembrie, restanțele înregistrate de bănci au însumat aproximativ 325 milioane de lei, cu 163% peste nivelul înregistrat la finalul primelor nouă luni din 2006, a afirmat Drăgulin.
De asemenea, în perioada analizată s-a dublat numărul restanțierilor care au credite de peste 20.000 de lei, depășind 50.000 de persoane.
Raportul dintre valoarea totală a restanțelor și soldul creditelor acordate populației a trecut de 0,5%, față de 0,3% în septembrie 2006.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
