Nunta evreiasca traditionala la Cluj

Doi tineri evrei si-au unit ieri destinele in Templul Deportatilor din Cluj-Napoca, marcand astfel sfarsitul a aproape 30 de ani de cand in cadrul comunitatii evreiesti din Cluj nu s-a mai ceremoniat o nunta care sa respecte vechile traditii. La eveniment a participat si ambasadorul Israelului la Bucuresti, Rodica Radian Gordon, invitatul special al miresei.

Speranta in tanara generatie

Sorona si Doron, doi tineri evrei de 26 de ani, s-au casatorit ieri in prezenta membrilor Comunitatii Evreilor din Cluj si a numerosi vizitatori. Cei doi s-au cunoscut in Suedia, el fiind englez si ea clujeanca, insa istoria familiei din care provine Sorana a fost un motiv decisiv pentru a serba nunta la Cluj. -Bunica mea este singura supravietuitoare a lagarului de la Auschwitz, iar aceasta sinagoga este denumita si <Sinagoga Deportatilor>. Multi au supravietuit Holocaustului si faptul ca ne-au vazut pe noi ca respectam traditia le da speranta-, a spus Sorana, care a tinut ca ceremonia sa aiba loc in sinagoga in care venea bunica sa.

Nunta a fost oficiata de singurul rabin din tara, Abraham Ehrenfeld, care a venit insotit de prim-cantorul Iosif Adler.

Pregatirile dinainte de nunta

Trei zile inainte de nunta, tinerii nu s-au vazut, iar Sorana a vizitat chiar si mikva de la Bucuresti pentru a se purifica, asa cum cere traditia.

Ceremonia religioasa a fost precedata de semnarea contractului de nunta, numit ketuba, in care sunt stipulate indatoririle mirelui, contract ce va fi inmanat miresei la sfarsitul ceremoniei.

Dupa acest moment, miresei i se da voie sa intre in sinagoga, unde asteapta mirele sub chupa, un baldachin sub care va urma sa fie oficiata casatoria.

Mirele verifica daca fata e intr-adevar cea care i-a fost promisa, dupa care ii asaza valul pe fata.

Ritualul continua sub baldachin, unde, dupa ce mireasa il inconjoara pe mire de sapte ori, bea din vinul sfintit de rabin si accepta apoi inelul pe care baiatul i-l pune pe degetul aratator.

Cuvintele care se rostesc cu acesta ocazie au o vechime de cateva mii de ani: -In acest moment, imi esti dedicata mie in numele legii lui Moise si a lui Israel-.

Mirele bea mai apoi din nou din cupa cu vin si ii da si sotiei sale, acesta fiind momentul care este considerat cel care marcheaza uniunea celor doua destine. Rabinul ii binecuvanteaza de sapte ori pe soti, urmand cel mai cunoscut ritual din cadrul ceremoniei de nunta.

Mazel tov!

Pe podeaua de sub baldachin, este asezat un pahar pe care mirele trebuie sa il sparga cu piciorul spunand traditionalul -mazel tov- (noroc bun).

Acest moment are doua semnificatii. Atunci cand orice lucru se sparge, un evreu zice -mazel tov-, in general expresia semnifica faptul ca -s-a spart un ghinion-, deci e ceva de bun augur. A doua semnificatie e legata de Templul de la Ierusalim. Paharul se sparge pentru a le aduce aminte mirilor de distrugerea Templului din Ierusalim (Casa lui Dumnezeu) si din aceasta cauza, chiar daca nunta iti produce o bucurie imensa, ea nu este suprema, absoluta, deoarece Templul din Ierusalim este in continuare distrus.

Petrecere pentru bucuria mirilor

In ebraica exista un moto atunci cand vine vorba de veselia care urmeaza ceremoniei religioase, -le*sameah le*hatan ve kala-. Acesta este un indemn adresat invitatilor care sunt rugati sa se veseleasca la petrecere -pentru bucuria mirelui si miresei-.

Bucurie mare a fost insa mai ales in sufletul parintilor tinerilor proaspat casatoriti. Mama mirelui, Aviva Howard, inca emotionata, desi ceremonia se terminase, s-a declarat foarte increzatoare in viitorul celor doi. -Daca respecta traditiile, vor avea o viata frumoasa, pentru ca se potrivesc si arata incantator impreuna. Cat despre sinagoga de la Cluj, noi suntem onorati ca am avut ocazia sa sarbatorim nunta fiului nostru aici si sper ca multi alti evrei sa isi uneasca destinele in aceasta cladire si sa fie mandri ca sunt evrei!-, a incurajat englezoaica tinerii evrei din Cluj.