Daca in 1999 cand CNSAS si-a inceput activitatea mai existau sperante privind deconspirarea Securitatii ca politie politica, dupa alegerile din 2000, activitatea acestui organism a fost paralizata. In acelasi timp, o autentica frauda morala s-a produs: din actiune de demascare a Securitatii ca politie politica, intregul proces a devenit o activitate, temperata prin proceduri inventate de detinatorii arhivelor fostei politii politice, de deconspirare a informatorilor.
Inca din faza dezbaterii in parlament a legii -Ticu-, modificarile introduse prin diferite filiere, mai mult sau mai putin infiltrate de fostele sau actualele servicii de informatii, transformasera radical proiectul initial, dar dincolo de limitele normative, impiedicarea sistematica a accesului la dosarele Securitatii a diminuat efectul reparator si curativ al intregii intreprinderi. Din 2001, ofensiva politica impotriva CNSAS a devenit insa deschisa. Desi componenta Consiliului asigura o majoritate fragila celor care doreau preluarea dosarelor si deconspirarea politiei politice comuniste, minoritatea de blocaj (formata din reprezentantii PSD si PRM) a functionat, reusind sa treaca in derizoriu exercitiul profund si necesar etic al CNSAS. Coalitia informala dintre cele doua partide (manifestata si in Parlament, atunci ca si acum, dupa cum a aratat votul pentru alegerea presedintilor celor doua Camere) a atins apogeul o data cu publicarea raportului subcomisiei parlamentare, condusa de senatorul PSD (astazi judecator la Curtea Constitutionala) Ion Predescu. Dincolo de fortarea la limita ridicolului a limbii romane prin calificare drept -elemente rasculative- a grupului majoritar din Consiliu, fostul senator a coordonat redactarea unui raport care propunea (chiar in perioada primelor actiuni de deconspirare a fostilor ofiteri de Securitate care, chiar in conformitate cu legea 187 din 1999, facusera politie politica) inlocuirea membrilor Colegiului. Schimbarea raportului de forte in CNSAS urma sa elimine potentialul de risc la care erau expusi fostii ofiteri de Securitate. Parasind (din motive inca obscure: mentinerea postului, dupa ce asigurarile altor partide decat cel ce il nominalizase, PNL, nu au mai parut sigure sau o brusca revelatie morala?) grupul celor nominalizati de PSD si PRM in Consiliu, presedintele CNSAS, Gheorghe Onisoru, a torpilat raportul Predescu permitand astfel reluarea activitatii dupa aproape un an de tergiversari. Cu toate acestea, progresele au fost minime (desi unele de efect: deconspirarea generalului Ureche, fostul sef al SIPA pe timpul ministeristului Rodica Stanoiu). Pentru ca justificarea intarzierii transferului dosarelor se baza pe asa-zisa incapacitate a CNSAS de asigura conditii de depozitare, dar si ca o forma de reparatie dupa actiunile nereusite de demitere a Consiliului din 2003, fostul guvern PSD a facilitat amenajarea unui depozit la Popessi-Leordeni fara insa ca problema arhivelor sa fie rezolvata.
Pana la alegerile din noiembrie-decembrie 2004, lupta pentru dosare a luat forma gherilei mediatice si procedurale practicate de CNSAS impotriva detinatorilor de arhive. Dupa alegeri, se parea ca accesul la dosare va fi in cele din urma permis. Dar dupa prima sedinta a CSAT s-a anuntat ca doua treimi din arhivele fostei Securitati vor fi transferate catre CNSAS. Transferul unei parti a arhivei, iar nu preluarea depozitului central al Securitaatii de catre CNSAS, este mai degraba in favoarea fostei politii politice. Chiar daca s-a creat astfel un precedent ce va contribui la cresterea capacitatii de prelucrare a datelor si accesul la informatii partiale, dar pe baza carora se vor putea cere SRI, SIE sau celorlalti detinatori de arhive dosarele complete, accesul la dosarele critice pentru fosta Securitate va fi in continuare restrictionat. Profitand de amenintarea -terorismului structurat-, serviciile secrete reusesc sa creasca capacitatea de control, inclusiv prin decupajul informational, asupra puterii. Valsul dosarelor continua spre deliciul fostilor agenti sau informatori ai regimului totalitar care castiga protectie pentru inca o perioada. Lungimea acesteia depinde de determinarea reala a detinatorilor puterii de a asigura accesul la arhive acolo unde acestea sunt conservate.
Cristian Parvulescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
