Multe flori, lacrimi, lumanari aprinse si un val urias de revolta. Pe scurt, astfel ar putea fi descrisa ziua de doliu national, in care italienii, stapaniti, mai mult ca niciodata, de un puternic sentiment antirazboi, si-au condus pe ultimul drum eroul, Nicola Calipari, care a facut din propriul trup scutul salvator al vietii Giulianei Sgrena. Considerat martir, ucis la 51 de ani de catre militarii americani, in timpul operatiunii de repatriere din Irak a jurnalistei ostatice, agentul secret Calipari va ramane in istorie pentru gestul sau, menit sa o protejeze pe cea care stia deja probabil prea multe pentru a mai putea fi lasata sa traiasca.
Ce se poate ascunde totusi in spatele acestui nor de confuzie in care inoata cazul Sgrena, declansatorul celei mai mari crize diplomatice dintre Italia si Statele Unite? Regretele pentru -incidentul nefericit-, -accidentul ingrozitor-, -greseala- soldatilor, exprimate deja de inalti oficiali de la Casa Alba, in frunte cu liderul George W. Bush, par sa fie doar vorbe goale pentru Italia indoliata, atat timp cat marturisirile socante, facute de pe patul de spital, de catre cea care s-a aflat pe mainile rebelilor irakieni timp de o luna, conduc spre o pista neasteptata: Giuliana a fost tinta vie a tirurilor americane, victima unui atentat comis asupra convoiului care o conducea pe drumul spre libertate.
Promisiunea Casei Albe, legata de -o ancheta completa- in cazul -accidentului nefericit-, in care si-a pierdut viata agentul Calipari, nu a redus la tacere polemicile, incidentul declansand, o data in plus, resentimentele populatiei italiene fata de SUA si razboiul din Irak. Insusi presedintele Italiei a cerut sa se faca lumina, transmitandu-i omologului sau american ca regretele exprimate si promisiunile nu sunt suficiente. Bush l-a contactat telefonic pe premierul Berlusconi, exprimandu-si regretul pentru -incidentul nefericit-, insa la scurt timp, liderul italian, Carlo Azeglio Ciampi, a luat legatura cu presedintele de la Casa Alba, pentru a-l avertiza ca Washingtonul va trebui sa dea explicatii suplimentare, dat fiind ca opinia generala se indreapta catre pista unei operatiuni intentionate a americanilor, existand totodata indoieli privind eventualitatea ca administratia Bush sa furnizeze o versiune credibila a faptelor.
Mai nou, desi directorul cotidianului -Il Manifesto- a declarat ca nu este la curent cu eventuala plata a unei rascumparari pentru eliberarea angajatei sale Giuliana Sgrena, asa cum se vehiculase, potrivit publicatiei -Washington Times-, agentii italieni sunt acuzati ca ar fi ascuns informatii colegilor lor americani privind plata unei recompense, fapt care a condus la starea de confuzie si la lipsa de comunicare, potential motiv al deschiderii focului asupra convoiului. Insa, oricare ar fi fost pretextul atacului, el marcheaza deschiderea unei prapastii intre Roma si Washington. Daca ne gandim si la cuvintele Giulianei, scrise in articolul -Adevarul meu-, aparut in -Il Manifesto-, prin care isi descrie -cea mai dramatica zi a vietii-, atunci mitul democratiei si libertatii americane nu poate fi pus decat sub un mare semn de intrebare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
