Principalii actori ai coalitiei antiteroriste – Statele Unite si Marea Britanie – continua eforturile diplomatice privind intregirea coalitiei aniteroriste, in special prin cooptarea statelor arabe moderate. Turneul secretarului de stat Donald Rumsfeld in Orientul Mijlociu are tocmai acest scop. Declaratiile despre rezultatele negocierilor avute pana in prezent cu Arabia Saudita nu sunt insa incurajatoare pentru Washington. Chiar daca Rumsfeld pare multumit si afirma ca este optimist in legatura cu posibilitatile de colaborare, Arabia Saudita nu pare sa-si fi schimbat fundamental pozitia fata de un posibil razboi impotriva unui stat musulman. In ciuda faptului ca, la primele apeluri ale SUA, Riadul a avut o reactie prompta si a rupt legaturile diplomatice cu regimul talibanilor de la Kabul, se pare ca nu exista posibilitati pentru colaborare militara propriu-zisa.
Arabia Saudita refuza colaborarea militara
Oficialii arabi au dat din nou de inteles ca tara lor nu poate servi in nici un fel o eventuala interventie militara in Afganistan sau intr-un alt stat arab. Ei au repetat din nou, in cadrul intrevederilor avute cu Rumsfeld, ca nu vor putea pune la dispozitia trupelor americane nici baze militare si nici alte facilitati logistice care ar putea permite lansarea unor atacuri din tara lor.
Informatiile cu privire la cooperarea in cadrul aliantei antiteroriste si chiar cele referitoare la posibilitatea declansarii razboiului sunt deseori contradictorii. La putin timp dupa intrevederile avute de Donald Rumsfeld cu oficialii arabi, ministrul saudit al apararii, Sultan Ben Abdel Aziz, declara ca Riadul este -sigur- ca SUA nu vor ataca nici o tara araba, in urma atentatelor din 11 septembrie. O declaratie asemanatoare a fost facuta si de seful diplomatiei egiptene, Ahmed Maher. Aceste declaratii vin dupa o alta convingere identica, expusa saptamana trecuta de regele Iordaniei. Aceasta a fost insa dezmintita de Administratia americana.
Declaratii, promisiuni, dezmintiri
Colaborarea cu principalele state aflate in vecinatatea Afganistanului sta si ea sub semnul incertitudinii. Uzbekistanul si Tadjikistanul au acceptat colaborarea si au pus la dispozitia SUA bazele lor militare si chiar spatiul aerian, posibilitatile propriu-zise de cooperare fiind putine. Oficialitatile acestor foste state sovietice au dezmintit, in repetate randuri, prezenta trupelor americane pe terioriul tarii lor, dand de inteles ca nu au fost stabilite cu exactitate conditiile in care s-ar putea desfasura colaborarea cu fortele aliate. De altfel, si Washingtonul a dezmintit ca ar fi trimis o divizie de vanatori de munte in amintitele state din Asia Centrala.
Nici statele europene nu stiu cum vor participa la riposta militara
Mai grav este insa ca nici statele europene nu stiu foarte clar ce asteapta de la ele SUA. Exista o serie de declaratii, luari de pozitii care sustin cooperarea stransa cu Washingtonul; prea putine spun insa concret despre ce fel de ajutor este vorba. Spre deosebire de tari ca Franta sau Norvegia, care refuza sa fie implicate intr-un atac armat impotriva unei tari arabe, pozitia Germaniei este mult mai clara. Ministrul apararii, Rudolf Scharping, a anuntat ca Bundeswehr-ul ar putea participa la operatiuni militare la bordul avioanelor de observare AWACS sau al navelor apatinand Marinei SUA. Chiar daca pentru o astfel de decizie este nevoie si de acordul Bundestag-ului, pozitia Germaniei este transanta: va trimite soldati si nu va incerca sa negocieze alte tipuri de colaborare.
Surprinzatoare este pozitia Letoniei, tara care candideaza pentru intrarea in NATO. Premierul leton exclude posibilitatea instalarii de baze militare americane pe teritoriul tarii. Aceste declaratii vin insa dupa ce Guvernul de la Riga a adoptat un proiect de lege care autorizeaza navele cu incarcatura nucleara sa intre in apele teritoriale ale Letoniei.
Ce vrea Washingtonul de la NATO?
Si despre colaborarea cu NATO se stie prea putin. Cancelarul german vorbea, ieri, de cateva masuri de ajutor pe care le-ar fi cerut Statele Unite Aliantei Nord-Atlantice. Acestea includ protectia pozitiilor americane din tarile membre, dreptul de survolare a spatiului lor aerian si cooperarea intre serviciile de informatii. Se pare ca celebra lista de opt puncte, trimisa de Washington statelor membre, nu contine nici un element spectaculos sau neasteptat. -Nu exista nici un fel de cerere de implicare militara-, declara ieri ministrul de externe ungar postului national de televiziune. Potrivit oficialului maghiar, singurul element de noutate ar fi solicitarea ca, in cazul in care trupele SUA ar fi retrase din sud-estul Europei, celelalte state ale Aliantei sa trimita militari pentru a inlocui aceste trupe.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
