Extinderea UE a trecut pe planul doi pentru liderii europeni

Declaratia mai mult decat optimista a ministrului de externe Geoana, cum ca in 2006 ni se vor deschide larg portile Uniunii Europene, este contrazisa chiar de agenda oficialilor Uniunii. La cea de-a doua reuniune la varf a liderilor europeni dupa atacurile din 11 septembrie asupra Statelor Unite, care se desfasoara la Gent, in Belgia, chestiunea extinderii a trecut pe un plan doi, abia sesizabil, pe primul loc aflandu-se acum problemele generate de situatia internationala tot mai complicata. Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, a confirmat ca la Gent nu se vor lua decizii politice de anvergura privind -expansiunea- UE. Pe deasupra, Romania nu da semne ca ar putea avansa din pozitia de codasa la numarul de capitole negociate cu forurile europene. Aflat la Bucuresti, negociatorul-sef al Uniunii cu Romania, Enrico Grillo Pasquarelli, a preferat politetea.

Agenda Europei s-a schimbat

Intalnirea la varf a liderilor celor 15 tari UE are un alt program decat cel initial. Intr- o prima faza, oficialii europeni stabilisera ca vor discuta despre pregatirea institutiilor UE pentru a face fata efectelor economice, sociale si politice ale extinderii. Situatia internationala a schimbat insa prioritatile. Conducatorii si strategii comunitari sunt ingrijorati de consecintele ultimelor evenimente militare asupra economiei europene. Aceasta se afla in recesiune inainte ca atentatele din SUA sa aiba loc, dar de atunci situatia s-a inrautatit considerabil. Pe de alta parte, riposta americano-engleza din Afganistan, mai exact modul cum se desfasoara, nu intruneste o apreciere unitara in Europa. Sefii Europei unite se vor concentra, la Gent si in urmatoarea perioada, asupra stabilirii unui plan prin care Uniunea sa se protejeze de consecintele conflictelor globale si sa participe la coalitia antiterorista.

Presiuni pentru o extindere mai lenta

Romano Prodi a confirmat decizia ferma a Uniunii de a continua procesul de primire a noilor membri, dar a recunoscut ca se fac presiuni pentru ca acesta sa nu se desfasoare cu aceeasi intensitate. Din ce in ce mai multe voci se pronunta pentru precautie. -Nu este vorba de cereri oficiale, dar unii au dat semnale continue si serioase de alarma ca inrautatirea situatiei economice si cresterea tensiunilor politice ar putea incetini tendintele spre extindere, atat in tarile membre, cat si in cele candidate-, a spus Prodi. Deocamdata, acest curent de opinie nu s-a generalizat, dar are tot mai multi adepti. Liderul Comisiei Europene a afirmat totusi ca, la nivel institutional, exista inca, per ansamblu, vointa de a primi alte candidate din centrul si estul continentului.

Romania – ultima pe lista sub toate aspectele

Chiar daca imprejurarile i-ar fi fost mai favorabile, Bucurestiul n-ar fi fost oricum in postura de favorit al Uniunii. La Gent va fi prezentat si un raport al Comisiei Europene in legatura cu extinderea. Acesta reconfirma faptul ca 10 dintre cele 12 tari candidate ar putea fi primite pana in 2004, cu exceptia tarii noastre si a Bulgariei, care de altfel si-au si fixat date de integrare mai indepartate. Acelasi raport semnaleaza hotararea comisiei de a fi inflexibila in privinta criteriilor pe care candidatele trebuie sa le indeplineasca. Acestea nu vor fi recomandate decat daca fac dovada ca indeplinesc toate conditiile, avertizeaza comisia. Documentul european arata din nou ca Romania se afla pe ultimul loc in privinta capitolelor negociate si nu sunt semnale ca situatia s-ar putea modifica in bine in urmatoarele luni. Uniunea va avea o noua runda de negocieri cu tarile candidate in urmatoarea saptamana, dar semnalele, in ceea ce priveste Romania, sunt descurajante. Discutiile cu pretendentele la integrare vor dovedi inca o data rolul de lanterna rosie pe care Bucurestiul s-a obisnuit sa-l joace.

Pasquarelli a preferat politetea

Inainte de prezentarea raportului anual al Comisiei Europene, care va fi finalizat la jumatatea lunii noiembrie, Enrico Grillo Pasquarelli, negociatorul-sef al UE cu tara noastra, a dorit sa dea o gura de oxigen Romaniei, in limbaj politicos si evaziv. Aflat la Bucuresti, la reuniunea Comitetului de Asociere Romania-UE, Pasquarelli a preferat sa nu vorbeasca despre nemultumirile legate de punctele slabe ale Romaniei in procesul de integrare, ci de progrese. El a apreciat ca guvernantii romani se prezinta bine la capitolele stabilizare macroeconomica, drepturile copilului si adoptarea acquis-ului comunitar. Oficialul european a laudat Guvernul pentru decizia de a lua masuri pentru prevenirea abandonului copiilor. Pe de alta parte, desi nu a dorit sa insiste, Pasquarelli a apreciat ca in numeroase domenii e nevoie de reforme structurale, inflatia ar trebui tinuta mai mult sub control, iar in procesul de privatizare e nevoie de continuitate.