Pactul de Stabilitate va aduce Romaniei inca 522 milioane de euro

Pentru tarile din sud-estul Europei s-au gasit fonduri de 2,3 miliarde de euro care vor intra, in perioada urmatoare, in cadrul Pactului de Stabilitate, a declarat, ieri, coordonatorul Pactului, Bodo Hombach. Potrivit afirmatiilor sale, din aceasta suma, 22,7 procente, respectiv 522 milioane de euro, se vor indrepta catre proiecte romanesti, in special catre cele transfrontaliere. Premierul Adrian Nastase a afirmat ca dintre fondurile pe care Romania are posibilitatea sa le atraga astfel, circa 500 milioane de dolari vor fi alocate unui numar de patru proiecte de infrastructura cu impact regional. Printre acestea se afla Coridorul 4 de transport, care face legatura intre Ungaria si Peninsula Balcanica, trecand prin Transilvania si Muntenia, precum si Coridorul 9 de transport, ce va traversa tara noastra de la nord la sud. Bodo Hombach a aratat ca, la Podul Vidin Calafat de pe Dunare, ce va lega Romania de Bulgaria, etapele pregatitoare sunt deja finalizate, astfel incat de anul viitor va putea incepe constructia efectiva.

Adoptat in iunie 1999, dupa incheierea Razboiului din Kosovo, Pactul de Stabilitate este destinat intaririi cooperarii dintre statele sud-est europene si suplimentarii eforturilor deja existente pentru sustinerea integrarii tarilor din regiune in Uniunea Europeana. Comunitatea Europeana si-a propus sa intareasca astfel stabilitatea in regiune, pentru a evita declansarea unor conflicte viitoare, atenuand totodata impactul negativ pe care razboiul iugoslav l-a avut asupra economiilor din zona. Potrivit unui studiu comun realizat de Fondul Monetar International si Banca Mondiala, dat publicitatii ieri, impactul crizei iugoslave a fost mai redus decat se anticipase, insa statele din regiune raman in continuare amenintate de riscuri majore. Dintre acestea, singurul risc cu adevarat mare este, potrivit studiului citat, vulnerabilitatea externa, care afecteaza puternic si Romania, in conditiile unui deficit substantial al contului curent. In aceste conditii, apreciaza cele doua institutii, asigurarea unei pozitii externe puternice si sustenabile ar trebui sa ramana o prioritate-cheie a politicilor macroeconomice pe termen mediu.

Acelasi studiu arata ca perspectivele economice in regiune, pentru lunile ramase din anul in curs si pentru 2002, au fost umbrite si de slabirea perspectivelor economiei globale. Un risc in plus s-a creat in urma atacurilor teroriste din Statele Unite, din 11 septembrie. Efectul negativ al acestora s-a simtit imediat in economia tarilor avansate, unda de soc urmand sa se transmita si in sud-estul Europei: accesul la pietele financiare internationale se va ingreuna, iar cererea de export dinspre Uniunea Europeana, principalul partener al tarilor din regiune, se va diminua peste asteptari.

Raportul Fondului Monetar si Bancii Mondiale arata ca incetinirea cresterii economiei globale se va resimti in Europa de Sud-Est si prin diminuarea investitiilor straine directe. Tarile din zona au reusit oricum sa atraga si pana acum mult mai putin investitii straine directe decat statele central-europene, iar structura sau componenta acestor investitii este considerata -dezamagitoare- de catre cele doua institutii financiare internationale. Astfel, in intreaga perioada 1989-2000, in regiune nu au intrat investitii directe decat de 300 de dolari pe locuitor, comparativ cu nivelul de 1.200 de dolari/locuitor in Europa Centrala. Cu cei 301 de dolari/locuitor atrasi in ultimii 10 ani, Romania se situeaza inaintea Iugoslaviei, Bosniei, Albaniei si Macedoniei, dar in urma Croatiei (938 de dolari/locuitor) si a Bulgariei (404 dolari/locuitor). FMI si Banca Mondiala considera -dezamagitor- faptul ca majoritatea investitiilor straine directe intrate in zona au fost legate de procesul de privatizare, in timp ce investitiile -noi- au ramas la un nivel redus. Alte carente ale economiilor din zona sunt constatate in managementul finantelor publice, liberalizarea comertului, politicile legate de concurenta, restructurarea intreprinderilor de stat si in subdezvoltarea pietelor de capital.