Sute de mii de credinciosi au asteptat si ieri sa atinga moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou

Pe parcursul celor trei zile de procesiune, la pelerinaj au participat peste un milion de credinciosi

– Printre pelerini s-au numarat si credinciosi greci, sarbi si bulgari

– Ieri dimineata, coada formata de pelerini se intindea pana spre intrarea in cartierul Rahova

Pelerinii au sosit la Patriarhie inca de joi, in crucea noptii

Ieri, pentru a patra zi consecutiv, sute de mii de credinciosi au stat ore in sir la coada, in Dealul Mitropoliei, cu speranta ca vor reusi sa atinga moastele binefacatoare ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, din Basarabi. Moastele, scoase in curtea Patriarhiei inca de joi dimineata, au ramas in acelasi loc pana ieri seara, pentru a fi venerate de pelerini. Ieri dimineata, coada formata de acestia se intindea pana spre intrarea in cartierul Rahova.

Printre pelererinii veniti in Dealul Mitropoliei s-au aflat si numerosi credinciosi din Grecia, Iugoslavia si Bulgaria. Unii dintre ei ne-au declarat ca au luat parte si la pelerinajul de la Iasi, la Sarbatoarea Sfintei Parascheva, cand, de asemenea, numarul crestinilor care au participat la procesiunea religioasa a fost de peste un milion.

Viata Cuviosului, pilda peste veacuri

Cuviosul Dimitrie s-a nascut intr-o familie saraca din satul Basarabov, situat pe raul Lom (sudul Dunarii), in secolul al XIII-lea, in timpul lui Petru si Asan, conducatorii imperiului vlaho-bulgar. Dimitrie a imbratisat viata monahala intr-o manastire din apropierea satului natal, unde si-a petrecut multi ani. La batranete, el s-a retras intr-un schit facut intr-o pestera, langa manastire, unde a inceput sa-i vindece pe bolnavii si batranii care veneau sa-i ceara ajutorul. Dupa moartea sa, peste intrarea in pestera au cazut pietre, iar apa Lomului a inundat -mormantul- ascetului. Cele doua pietre intre care se aflau moastele Cuviosului Dimitrie au cazut in albia raului.

Vestea mortii sihastrului s-a raspandit, dar oamenii nu stiau unde se afla moastele. La un moment dat, in urma unor ploi abundente, apa Lomului a inundat intreaga vale. Intr-o noapte, cuviosul s-a aratat in vis unei fetite demonizate, careia i-a spus ca, daca parintii ei ii vor scoate moastele din apa, el o va vindeca. Dimineata, acestia au cautat in locul indicat de fetita, au gasit moastele si le-au dus la biserica. Crestinii au inceput imediat sa se adune in pelerinaj.

In anul 1774, cu ajutorul material al lui Hagi Dimitrie, moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou au fost puse intr-o racla de argint si aduse in biserica mitropolitana din Bucuresti, unde sunt pastrate si astazi. An de an, intre 25 si 27 octombrie, racla este scoasa din biserica si asezata intr-un baldachin, prilej cu care aici se aduna aproximativ un milion de pelerini din tara.

Biserica, refugiul romanilor

Ultimele sondaje europene releva faptul ca in estul batranului continent exista doua mari centre ale crestinismului: Polonia – centrul catolic si Romania- centrul ortodox.

De altfel, sondajele nu ar trebui sa mire pe nimeni, daca se tine cont de faptul ca, in Romania, singura institutie care inspira incredere este Biserica. Spre deosebire de statele dezvoltate, unde nu mai exista crestini practicanti, ci doar declarati, in Romania, religia a devenit, pe fondul puternicei credinte a romanilor, un refugiu. Daca guvernantii ar fi speculat acest aspect, Romania ar fi putut deveni un centru de influenta in aceasta parte a Europei, prin numeroasele comunitati romanesti, ortodoxe, pe care le are in tarile vecine.