Institutul European din Romania a publicat un raport intitulat -Dezvoltarea rurala si reforma agriculturii romanesti-, in care, pe parcursul a peste 100 de pagini, incearca sa radiografieze agricultura romaneasca, din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Surprinzator, una dintre concluziile studiului este ca -economia rurala romaneasca este intr-o prea mare masura dominata de agricultura-.
De fapt, autorii subliniaza ca fermele romanesti produc in principal pentru autoconsum si prea putin pentru piata. Din aceasta cauza, ele ajung greu la alte surse de finantare, bunastarea populatiei rurale depinzand in mare parte de nivelul de profitabilitate a fermelor. O alta problema a agriculturii romanesti ar fi fragmentarea terenurilor agricole, taranii neavand capacitatea financiara de a investi in utilaje moderne pentru a cultiva suprafete mari de teren. -Daca se doreste o integrare de succes a agriculturii romanesti pe piata unica europeana, diminuarea agriculturii de subzistenta ar trebui sa fie un obiectiv politic major-, apreciaza IER. Legat de reforma structurala a agriculturii, studiul puncteaza faptul ca aceasta ar trebui sa aiba un dublu obiectiv: reducerea numarului de persoane care isi castiga traiul din agricultura si cresterea dimensiunii fermelor. In acest fel, un numar mai mic de persoane vor imparti un venit mai mare rezultat din activitati agricole, in timp ce restul va obtine surse alternative de venit din activitati neagricole.
Fermierii pensionari
Aproximativ un milion de fermieri care reprezinta forta de munca excesiva in agricultura romaneasca si au peste varsta de pensionare ar putea sa isi inceteze activitatea, in cazul in care ar avea o sursa sigura de venit. Pentru aceasta categorie, solutia ar putea fi introducerea unui sistem de pensii de tip -venit minim garantat-, care sa le permita sa isi castige traiul cu conditia sa accepte disponibilizarea pamantului. Cu alte cuvinte, Institutul European din Romania recomanda ca taranii batrani sa-si vanda pamantul in schimbul unei pensii care sa le asigure traiul zilnic. Introducerea pensionarii anticipate ar putea retrage din activitatea agricola alti 300.000 de oameni care depasesc 55 de ani. Astfel, dupa calculele specialistilor romani, 1,3 milioane de tarani ar trebui sa renunte la pamantul pe care l-au muncit o viata, pentru a primi o pensie lunara.
Nise de piata
Studiul mai recomanda marirea atractivitatii spatiului rural pentru atragerea IMM-urilor, precum si dezvoltarea surselor de finantare rurala, in special prin ocuparea de catre retelele cooperatiste a acestei -nise de piata- reprezentata de economia rurala.
IER comenteaza si nivelul de educatie al populatiei rurale, precum si migratia fortei de munca pe piata muncii europene. In primul caz subliniaza ca -populatia rurala este mai putin educata decat nivelul general de educatie in Romania-, recomandand un nou program ce ar trebui conceput sub conducerea Ministerului Educatiei si Cercetarii, orientat pentru a raspunde nevoii de recalificare din mediul rural. -Desigur, noi resurse bugetare vor trebui alocate in consecinta-, apreciaza semnatarii documentului.
Cat despre migratia muncitorilor din agricultura, studiul remarca faptul ca autoritatile europene par satisfacute de caracterul provizoriu al prezentei lor in Occident. -Credem ca nu gresim cand apreciem ca prima generatie de migranti se va intoarce acasa cu economii, dar fara alte drepturi sociale-, afirma IER.
Comitet
In finalul documentului, Institutul European Roman recomanda crearea unui comitet interministerial coordonat de Ministerul Agriculturii. Mai mult, fiecare dintre ministerele implicate mai mult sau mai putin in acest domeniu ar trebui sa-si creeze in structura sa un secretariat de stat dedicat problematicii dezvoltarii rurale. Initiativa guvernamentala trebuie, in opinia semnatarilor studiului, sa fie completata de initiative public-private. Un exemplu in acest sens ar fi politicile migratiei, care -trebuie sa inceteze a mai fi o initiativa privata si sa treaca in sfera parteneriatului public-privat-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
