Blocajele se tin lant in sistemul de sanatate. Dupa criza de injectabile, aflata la apogeu si prost gestionata de administratia sanitara, distribuitorii de medicamente ies la rampa si anunta stoparea livarilor. Cu alte cuvinte, suferintelor bolnavilor li se mai adauga una: lipsa de acces la orice fel de medicament, fie el scump sau ieftin.
Datorii de 3.000 miliarde de lei
Asociatia Romana a Distribuitorilor de Medicamente (din a carei componenta fac parte principalele retele nationale de distributie) someaza Guvernul si Ministerul Finantelor sa urgenteze achitarea datoriilor la medicamente. Deblocarea fondurilor existente in bugetul asigurarilor de sanatate ar permite spitalelor si farmaciilor sa plateasca sumele restante catre furnizorii de produse medicale.
In octombrie 2000, datoria inregistrata era de 2.400 miliarde de lei. In februarie 2001, scazuse la 2.000 miliarde de lei, iar in luna mai ramasesera de achitat 1.500 miliarde de lei. Blocajele acumulate, ulterior, in circuitul banilor din sistemul de sanatate au determinat o revenire spectaculoasa a restantelor, ajungandu-se in prezent la uriasa suma de 3.000 miliarde de lei – adica 100 milioane de dolari, aproape cat o transa anuala acordata Romaniei de Fondul Monetar International.
-Sistarea distributiei de medicamente va avea urmari foarte grave. Pentru bolnavii internati in spitale inseamna ca trebuie sa-si cumpere pe cheltuiala lor medicamentele din farmacie. Pentru farmacii si spitale, aceasta inseamna stare de faliment-, a declarat Ovidiu Buluc, presedintele Asociatiei Distribuitorilor.
Doar 10% din cele 3.000 miliarde de lei reprezinta restante din anul trecut, acestea provenind nu atat de la medicamente, cat din achizitionarea reactivilor. Printre judetele cu cele mai mari datorii se numara Bacau, Vrancea, Valcea, Dolj, Galati, Iasi si Bihor.
Fonduri publice sau private?
Distribuitorii considera ca fondurile asigurarilor de sanatate sunt private, si nu publice cum sustin autoritatile, atata vreme cat sunt colectate din buzunarul cetateanului. Gestionarea lor de catre Ministerul Finantelor si, apoi, blocarea unor sume uriase sub paravanului rezervei speciale sau a excedentului bugetar se dovedeste a fi dezastruoasa pentru reteaua sanitara.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a recunoscut ca, in 2001, colectarea contributiilor a fost una exceptionala, atingand 110%. Cu toate acestea, politica manageriala a statului in domeniul asigurarilor de sanatate este cel putin paradoxala: se cheltuieste mai putin decat se colecteaza si, in acelasi timp, exista excedenturi bugetare, dar si datorii uriase. Rezultatul: asiguratii platesc din veniturile personale, statul nu este in stare sa administreze banii, iar cel afectat este tot platitorul, ale carui drepturi nu sunt respectate.
-Unde sunt banii asiguratilor? Sub salteaua Ministerului de Finante, in Trezoreria Statului, care da o dobanda ridicola. Ca exemplu semnificativ, la rectificarea bugetara din august, CNAS a ramas cu un excedent de 3.000 miliarde de lei, care se aduna la excedentul din anii trecuti. In total, Finantele stau pe aproximativ 9.000 miliarde de lei, adica 300 milioane de dolari din banii asiguratilor. In tot acest timp, noi, distribuitorii, trebuie sa prevedem, anual, pierderi de miliarde de lei-, afirma dl Buluc.
Pe marginea acestei stari conflictuale cu consecinte dintre cele mai grave, Daniela Bartos, ministrul sanatatii, a declarat ca sprijina demersurile de deblocare a excedentului de 3.000 miliarde de lei. In opinia distribuitorilor, elementul de pasivitate se regaseste la nivelul CNAS – institutia nu dovedeste forta sau macar intentia de a recupera banii blocati, suficienti pentru redresarea situatiei din intreg sistemul.
De remarcat ca, la aceasta data, exista in Romania 360 de distribuitori autorizati. Dintre acestia, doar cel mult 25 au retele nationale, cu preturi acceptabile pentru un sistem public de realitate. Majoritatea spitalelor au insa incheiate contracte cu furnizori care practica adaosuri mari, din caza ca aprovizionarea nu o fac direct de la producatori sau importatori, ci de alti distribuitori. Eugeniu Turlea, presedintele CNAS, promitea, la instalarea sa in functie, ca va regla sistemul de aprovizionare cu medicamente a spitalelor prin acreditarea unor distribuitori care practica preturi mici si, totodata, cu o oferta capabila sa satisfaca cererea. Din pacate, acreditarea a ramas doar la faza de intentie, acumularea de datorii nejustificate fiind perpetuata cu buna stiinta de CNAS.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
