UDMR a finalizat legea minoritatilor nationale

Pentru prima oara, minoritatile vor avea o lege proprie. Proiectul a fost elaborat de catre UDMR si grupul minoritatilor nationale din Camera Deputatilor, urmand sa fie aprobat saptamana viitoare, in sedinta de guvern.

Minoritatile nationale vor avea o lege propire, care reglementeaza autonomia culturala, folosirea limbii materne in scoli, in relatia cu reprezentantii administratiei publice si in justitie. Proiectul de lege stabileste si modalitatile de participare a organizatiilor minoritatilor nationale la alegerile parlamentare si locale. Invocand principiul descentralizarii, initiatorii au introdus o prevedere potrivit careia -organizatiile minoritatilor nationale pot consititui subdiviziuni teritoriale cu sau fara personalitate juridica-, in conditiile legii. Presedintele UDMR, Marko Bela, si liderul grupului minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara, deputatul Varujan Pambuccian, spun insa ca proiectul nu se refera la autonomia teritoriala, ci doar la procesul de descentralizare administrativa si la autonomia culturala.

Minoritatile, definite ca -factor constitutiv al statului roman-

Marko Bela a precizat ca principala noutate consta in faptul ca, pentru prima oara, legea defineste conceptul de minoritate nationala ca factor constitutiv al statului roman, fiind enumerate cele 20 de comunitati recunoscute oficial: albaneza, armeana, bulgara, ceha, lipoveana, croata, elena, evreiasca, germana, italiana, macedoneana, maghiara, poloneza, rusa-lipoveana, rroma, ruteana, sarba, slovaca, tatara, turca si ucraineana. Potrivit proiectului, in baza autonomiei culturale, comunitatile vor avea dreptul de a participa la toate deciziile cu valoare normativa si administrativa in problemele care privesc institutiile de invatamant, infiintarea si gestionarea posturilor de radio si televiziune proprii, administrarea fondurilor primite de la buget sau elaborarea strategiilor si a prioritatilor privind invatamantul in limba materna, numirea sau destituirea persoanelor din conducerea insitutiilor culturale proprii. Pentru utilizarea limbii materne in relatia cu insitutiile publice, statul va asigura instruirea functionarilor publici, a ofiterilor si agentilor de politie, a grefierilor si a traducatorilor autorizati. De asemenea, in unitatile administrativ-teritoriale in care minoritarii au o -pondere semnificativa- vor fi angajate si cadre medicale care cunosc limba materna a cetatenilor respectivi. Autoritatile publice centrale si locale, institutiile culturale, institutiile de invatamant cu predare in limba materna si cultele recunoscute de lege pot emite inscrisuri, certificate, diplome si procese verbale si pot folosi acte contabile sau inscrisuri cu caracter economic in limba minoritatilor.

Lege impotriva asa-zisei inflatii de organizatii minoritare

Dupa scandalul dintre UCMR si UDMR, si in conditiile in care initiatorii acuzau inflatia de asociatii ale unor -minoritati-fantoma-, actul normativ stabileste ca numarul membrilor fondatori ai unei organizatii nu poate fi mai mic de 10% din numarul total al cetatenilor care si-au declarat apartenenta la minoritatea respectiva, la ultimul recensamant. -In cazul in care 10% din numarul total al cetatenilor inregistrati ca apartinand unei minoritati este egal sau depaseste 25.000 de persoane, lista membrilor fondatori trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de persoane, domiciliate in cel putin 15 judete ale tarii, dar nu mai putin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete-, se mai precizeaza in text. Organizatiile respective pot participa la alegerile parlamentare, prezidentiale si locale si pot primi subventii de la bugetul de stat pentru mentinerea si functionarea lor. Initiatorii mai vor sa infiinteze o Autoritate pentru Relatii Interetnice in subordinea primului ministru, care ar urma sa-si desfasoare activitatea in mod independent, fara influente din partea altor institutii sau autoritati publice.