O serie de acuzatii reciproce au fost lansate intre oamenii de afaceri si bancherii participanti la seminarul -Creditarea IMM-urilor-, organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), in colaborare cu organizatia de profil reprezentativa la nivelul Uniunii Europene – UEAPME. Dupa primele doua expuneri, in care reprezentantii bancilor i-au acuzat pe intreprinzatori de -incultura bancara- sau -necunoasterea modalitatilor de prezentare a unui plan de afaceri. Oamenii de afaceri prezenti i-au acuzat pe bancheri ca ar fi -hrapareti-, pentru ca -toate bancile cer conditii drastice de creditare, pe care firmele mici nu pot sa le indeplineasca-.
-Modelul ideal- de creditare nu este acceptat de finantatori
-Cand ii ceri unui intreprinzator sa-si gajeze creditul cu locuinta personala (neavand alte bunuri mai de valoare), parca i se-nmoaie curajul-, afirma reprezentantul BCR, Constantin Cojocaru. El precizeaza ca -doar 20% dintre creditele oferite de aceasta banca pentru sectorul IMM sunt ipotecare, pentru ca multi intreprinzatori nu cunosc modalitatile de intocmire a unui plan de afaceri (unii sufera chiar de incultura bancara), iar teama lor de garantii a devenit de-a dreptul malefica-. Incercand sa stabileasca un -model ideal- al creditarii, oamenii de afaceri propun o formula bazata pe incredere reciproca: -nu putem fi bagati chiar toti in ?çoala cu tepari?ê, care iau creditele si dispar ori deturneaza fondurile obtinute! Si bancherii ar trebui sa participe la riscurile inerente afacerii, daca tot pretind ca ne ?çfinanteaza?ê-, spune managerul unei companii care -n-a reusit sa se apropie niciodata de un credit bancar, din cauza dobanzilor si a garantiilor cerute-.
-Banca vrea sa-si plaseze banii, iar intreprinzatorii vor sa porneasca ori sa-si dezvolte afacerea. Corect, dar ce le spunem deponentilor nostri, daca un credit se dovedeste neperformant? Trebuie facuta o diferentiere foarte clara intre oamenii seriosi si ceilalti, intre afacerile rentabile si cele riscante, nu putem merge doar asa, pe incredere-, afirma directorul directiei Credite din BRD, Agasia Tudosie. De altfel, -BRD a acordat cu 41% mai multe credite fata de anul trecut, din care 20% sunt neguvernamentale-.
Cateva cifre, din partea BNR
-Mai intai, sa luam in considerare produsul intern brut (PIB) – comparabil cu cifra de afaceri a unei companii transnationale (intre 35 si 37 miliarde dolari) – din care 28% reprezinta activele celor 40 de banci comerciale, iar capitalurile proprii ale acestora reprezinta 4%-, estimeaza purtatorul de cuvant al Bancii Nationale, Adrian Vasilescu. Rezulta ca o suma relativ mica (9,8 miliarde dolari active bancare si 1,4 miliarde dolari capitaluri proprii) se imparte la -cam multe banci-. Vasilescu nu impartaseste parerea analistilor, care sustin ca -drumul bancilor comerciale (care isi plaseaza investitiile mai mult pe piata financiara, in loc sa investeasca in economia reala) duce direct spre faliment-. El precizeaza ca, -practic, in 2001 incheiem procesul de asanare a sistemului bancar romanesc si nu vom mai avea cazuri de faliment-. Indicele de solvabilitate -este de 28,7%, iar platile restante insumeaza 0,3% din activele bancilor, respectiv 35% din capitalurile lor proprii-, anunta Adrian Vasilescu. In prezent, -doar 20% din totalul creditelor (129.349 miliarde lei) se mai indreapta catre sectorul guvernamental, dar adevarul este ca intreprinderile mari beneficiaza de cele mai substantiale imprumuturi-.
In fine, purtatorul de cuvant al BNR considera ca principalele bariere ce blocheaza accesul intre sistemul bancar si sectorul IMM sunt date de -lipsa unei legislatii foarte clare, prin care creditorul sa fie aparat, iar debitorul sa fie executat silit in timp util, lipsa garantiilor pe care ar trebui sa le prezinte intreprinzatorii, ca si inflatia mare, care determina o rata ridicta a dobanzilor-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
