Pentru Banca Nationala a Romaniei (BNR), mai important decat momentul integrarii in Uniunea Europeana este cel al adoptarii monedei unice euro, moment pe care Valentin Lazea (foto) – in calitate de analist economic, si nu in postura de economist-sef al BNR – il plaseaza in 2012-2013. Lazea atrage atentia guvernantilor asupra faptului ca adoptarea euro nu este o problema pur tehnica, de rezolvarea careia se poate ocupa doar BNR, deciziei trecerii la moneda unica europeana urmand sa i se subordoneze toate celelalte politici economice si sociale.
Analistul sustine ca, pentru a fi incununat de succes, un asemenea demers necesita viziune economica, vointa politica si disponibilitate din partea populatiei de a accepta masuri destul de nepopulare. Pentru a netezi drumul catre euro, in ceea ce priveste politica monetara trebuie indeplinite criteriile normale de convergenta: inflatie mai mica de 3%, deficit bugetar sub 3%, datoria publica la un nivel mai mic de 60% din PIB, stabilitatea cursului de schimb pentru doi ani consecutiv, precum si respectarea regulilor comunitare privind emiterea titlurilor de stat cu maturitate de 10 ani. Valentin Lazea sustine ca, deocamdata, Romania nu indeplineste decat doua din aceste criterii – cel referitor la datoria publica si cel al deficitului bugetar, daca nu se ia in considerare si deficitul cvasifiscal.
Criteriile reale, mai dure decat cele teoretice
Valentin Lazea sustine ca mai importante decat cerintele enumerate sunt criteriile reale de convergenta, acestea nefiind stipulate in nici un tratat.
Pentru a indeplini aceste criterii reale, Romania trebuie sa aiba la momentul trecerii la moneda unica o structura economica asemanatoare statelor membre ale Uniunii, in care agricultura ar furniza cel mult 12% din PIB, si nu peste 30%, cum se intampla astazi. Forta de munca ocupata in agricultura ar trebui sa scada la 10-12 procente, fata de 35%, cat este in prezent. De asemenea, Romania trebuie sa ajunga la o pondere de 80-90% din totalul schimburilor comerciale realizata numai cu statele Uniunii. Ciclul de afaceri trebuie sa fie unul concordant cu cel din statele membre.
-Toate aceste criterii, ignorate de politicieni, sunt foarte importante. Dupa adoptarea monedei unice, Romania se va supune unei politici monetare unice, dictata de Banca Centrala Europeana. Daca nu vom aduce stadiul economiei reale in cinci-sapte ani la un nivel compatibil cu cel al statelor membre ale Uniunii, nu vom putea renunta la politica monetara independenta. Tinand cont de situatia actuala a economiei, adoptarea euro ar putea fi un <pod> mult prea indepartat-, a declarat Lazea.
Masuri nepopulare, dar necesare
Printre masurile concrete si imediate pe care autoritatile de la Bucuresti trebuie sa le ia, Lazea identifica taxarea reala a pamantului si renuntarea la asa-zisul impozit de 30 de eurocenti pe hectarul de teren agricol, impozitarea tuturor pietelor financiare (inceputa timid de Cabinetul Tariceanu prin impunerea de la 1 mai a impozitelor pe tranzactiile derulate pe piata de capital) si stimularea mobilitatii interne si externe a fortei de munca.
-Ar fi o greseala sa se creada ca adoptarea monedei euro este o problema pur tehnica, de rezolvarea careia trebuie sa se ocupe doar BNR. Daca se ajunge la decizia trecerii la moneda unica, toate celelalte politici trebuie sa i se subordoneze. Din acel moment, sindicatele nu mai pot avea revendicari salariale, exportatorii nu mai pot astepta un curs de schimb binevoitor. Cultura economica a romanilor trebuie sa se schimbe-, a precizat Lazea.
Ponderea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa creasca simtitor
Referitor la politica fiscala, Valentin Lazea a tras un puternic semnal de alarma. La aceasta data, veniturile bugetare au o pondere de 29,5% in PIB.
-Cu acesti bani, nu putem face fata in Uniunea Europeana, in care tarile liberale au o pondere de 40% din PIB a veniturilor bugetare, iar cele social-democrate depasesc 50%. Dintre tarile care au intrat in Uniune in 2004, doar Lituania inregistreaza cea mai mica pondere, de 34-35%. Daca nu reusim sa ajungem prelevarea a 34 -35% din PIB din venituri bugetare, nu putem cumpara tichetul de intrare in UE-, a mentionat Valentin Lazea.
El a precizat faptul ca, o data integrata, Romania s-a angajat sa suporte anumite cheltuieli care vor consuma o buna parte a bugetului. Printre acestea se regasesc contributia la bugetul comunitar (800 milioane de euro, adica 1,5% din PIB), investitiile anuale de mediu, care vor creste de la 0,2% la 1% din PIB, cheltuielile de infrastructura etc.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
