Bunurile proprietate publica a statului aflate in administrarea HIDROELECTRICA SA cuprind, la ora actuala, 85 de baraje, 75 de diguri, insumand peste 600 km lungime (care, in proportie de peste 70% din lungime – conform catalogarilor Comitetului International al Marilor Baraje ICOLD, la care Romania este afiliata prin Comitetul Roman al Marilor Baraje -, intra in categoria barajelor) si 3 ecluze. Aceste uvraje sunt realizate din beton si/sau materiale locale.
Este de mentionat faptul ca aceste baraje depasesc inaltimea de 10 m si realizeaza acumulari de peste un milion de metri cubi, volumul total al acestor acumulari fiind de circa 10 miliarde mc. Un numar de 11 baraje depasesc inaltimea de 100 m, iar 16 acumulari au un volum brut mai mare de 100 milioane mc.
Se poate observa ca 59 de baraje au peste 20 ani de la punerea in functiune, cele mai multe dintre ele fiind cuprinse in domeniul de inaltime 20-50 m.
Evident, si in conformitate cu reglemlentarile legale si tehnice din domeniu, asemenea gen de structuri si amenajari inglobeaza si activitatea de supraveghere a comportarii lor in exploatare, dat fiind impactul posibil asupra tertilor, precum si a duratei lor ridicate de viata (100 de ani).
Fiecare baraj sau obiect din amenajare este prevazut cu propriul sau sistem de urmarire, specific tipului de obiect respectiv si particularitatilor amplasamentului sau.
Aceasta activitate de urmarire a comportarii are ca scop principal determinarea starii constructiilor hidrotehnice, modul in care acestea raspund la solicitarile impuse de modul de exploatare, precum si detectarea momentului in care incep sa se manifeste fenomene atipice, in vederea anticiparii impactului posibil al acestora asupra sigurantei constructiei respective. Aceasta activitate are la baza, ca si in alte domenii, principiul actiunilor preventive, cunoscut fiind ca numai in acest mod cheltuielile pentru functionarea la parametrii de siguranta impusi sunt minime. Mai mult, in domeniul constructiilor hidrotehnice in special, neluarea la timp a masurilor corective impuse de starea acestora genereaza o amplificare in progresie geometrica a costurilor de reparatii, la care trebuie adaugat costul imobilizarii – imposibilitatii de producere a energiei electrice -, precum si, in cazurile grave (accidente), costuri ale pagubelor produse la terti (distrugeri de bunuri materiale sau, si mai grav, de vieti omenesti).
Avand in vedere aspectele enumerate mai sus, urmarirea comportarii constructiilor se desfasoara pe 5 directii principale, si anume: expertizarea constructiilor hidrotehnice; evaluarea gravitatii degradarilor semnalate in cadrul activitatii de urmarire a comportarii; solutionarea problemelor specifice; dezvoltarea si aplicarea tehnologiilor de preparatii la constructiile hidrotehnice; elaborarea de reglementari sau punerea de acord a activitatii cu noile reglementari aparute ca expresie a tendintei de punere de acord a reglementarilor existente cu cele ale comunitatii europene, metodologii tehnice si organizatorice in domeniul cresterii sigurantei constructiilor; dezvoltarea si modernizarea urmaririi comportarii constructiilor.
In conformitate cu prevederile noii legislatii (in special Legea Sigurantei Barajelor – Legea nr. 466/2001), expertizarea marilor baraje este o activitate obligatorie pentru obtinerea autorizatiei de functionare in conditii de siguranta. Expertizele efectuate pana in prezent au adus in atentie faptul ca, la barajele mai vechi, aparatura pentru urmarirea comportarii in exploatare este redusa (prin iesirea din functiune a aparatelor).
In cazul lacurilor create prin ansamblu de diguri de contur, expertizele au pus in vedere necesitatea reluarii calculelor de remuu cu luarea in considerare a colmatarilor de lac survenite in timp. Definirea regimurilor de functionare a trebuit sa fie modificata avand in vedere aceste aspecte, precum si modificarile in hidrologia diverselor amplasamente.
In urma evaluarilor aspectelor semnalate si din expertizele intocmite pana in prezent, s-a putut intocmi o lista a lucrarilor de reparatii necesare si esalonarea lor pe o perioada de 10 ani, functie de urgenta si efortul financiar anual.
Estimatia costurilor pentru lucrari de intretinere si reparatii la constructiile hidroenergetice din administrarea HIDROELECTRICA SA intre anii 2001-2010
Lucrarea Milioane de dolari in anul: Total
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Intretinere 15 25 25 20 16 16 16 15 16 16 180
si reparatii
Este de mentionat ca datele din tabelul de mai sus cuprind lucrarile privind mentinerea si imbunatatirea sigurantei constructiilor hidroenergetice, in conformitate cu datele de care se dispunea la data de 30 decembrie 2000.
O alta componenta a activitatii de punere in siguranta a constructiilor hidroenergetice este aceea a remedierilor la constructiile aflate in exploatare partiala, ramase neterminate de la executie, sau care, pe parcursul executiei, au evidentiat elemente noi, imposibil de prevazut la data proiectarilor. Costurile pentru acest tip de lucrari sunt prevazute a fi suportate din fonduri de investitii:
Estimatia costurilor pentru remedierea defectiunilor la baraje aflate in exploatare, dar neterminate, cu finantare din fondul de investitii:
Lucrarea (reparatii) Milioane dolari in anul: Total
2001 2002 2003 2004 2005
1. Barajul Gura Apelor – etansarea versantului stang 1,0 9,0 10,0 – – 20,0
2. Barajul Valea Mare (Motru) – etansarea fundatiei 2,0 2,0 – – – 4,0
3. Baraj Racova – dezafectare si trecerea centralei pe canal 1,0 5,0 4,0 – – 10,0
4. Barajul Izvorul Muntelui – reabilitarea sistemului de AMC pentru UCC – 1,0 – – – 1,0
5. Barajul Vadeni – suprainaltare diguri 0,1 0,9 – – – 1,0
Total 4,1 17,9 14,0 – – 36,0
Reabilitarea sistemului de AMC de la Barajul Izvorul Muntelui isi are explicatia in necesitatea aducerii acestora la nivelul actual (barajul este in exploatare de 40 de ani).
In ceea ce priveste dezvoltarea de tehnologii de reparatii, s-a avut in vedere, in colaborare cu colectivele de proiectare, promovarea acelor solutii de remedieri care presupuneau:
– materiale performante cu durabilitate crescuta fata de solicitarile la care sunt supuse constructiile hidrotehnice;
– metode de punere in opera care sa asigure un termen minim de indisponibilitate a constructiilor fata de rolul lor in exploatarea amenajarii;
– costuri minime.
Pentru dezvoltarea si modernizarea urmaririi comportarii constructiilor, dat fiind volumul urias de date care trebuie manipulate si analizate, s-a trecut la informatizarea acestei activitati. Programul elaborat pentru realizarea acestui scop cuprinde:
– crearea bazei de date UCC pentru toate constructiile aflate in administrarea Hidroelectrica SA;
– achizitia automata si manuala a datelor, gestionarea si teletransmiterea acestora;
– editarea rapoartelor specifice activitatii de UCC;
– verificarea suplimentara a masuratorilor efectuate in perioada anterioara dezvoltarii acestui program;
– verificarea si remedierea sistemelor de AMC de la baraje;
– imbunatatirea metodelor de prelucrare si interpretare a datelor obtinute din activitatea de UCC.
Activitatile descrise vor necesita in continuare fonduri deosebite. Asigurarea acestor fonduri este o problema deosebit de dificila, deoarece barajele sunt bunuri in proprietatea statului si deci nu se supun amortizarii. Aceasta a condus, pana in prezent, la utilizarea de fonduri provenite din activitatea de producere a energiei electrice, pentru realizarea unor segmente ale activitatilor din programul de mai sus.
Un element important de natura legislativa ar fi reglementarea prin concesiune a barajelor catre unitatea care asigura exploatarea si intretinerea acestora, fapt care, in concordanta cu legislatia in vigoare, ar permite degrevarea fondurilor provenite din valorificarea energiei electrice de cheltuielile cu realizarea activitatilor mentionate mai sus.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
