World Trade Center se lauda cu profituri, dar obliga statul sa-i plateasca datoriile la bancile creditoare

Statul roman este aproape de a achita in totalitate bancilor franceze Credit Lyonaise si Societe Generale creditele si dobanzile aferente construtiei complexului World Trade Center. In acest timp, raporturile dintre conducerea WTC si reprezentantii statului sunt intr-un dezechilibru total, pentru ca societatea nu reuseste sa tina pasul cu platile pentru a acoperi gaurile lasate in vistieria tarii. Lipsa de reactie din punct de vedere financiar este intotdeauna motivata de cei din conducerea WTC cu pierderile pe care complexul le inregistreaza anual. Potrivit unui raport intocmit de Ministerul Finantelor, acestea se ridicau anul trecut la aproape 700 miliarde de lei, in conditiile in care gradul de ocupare a cazarii este anual de peste 70%.

Pentru creditul garantat de stat si luat la inceputul anilor *90 de la cele doua banci, Ministerul Finantelor Publice a achitat in urma cu cateva luni de zile aproape 355 milioane de franci francezi. Daca tinem cont si de cheltuielile bugetare pe care statul le-a facut pentru a suporta ani la rand dobanzile bancare, care s-au ridicat pana in prezent la 40 milioane de dolari, ne putem da seama cat de mare este efortul pe care simplul contribuabil inca il mai suporta de pe urma afacerii WTC.

Creditul se ridica, la inceputul anilor *92, in momentul in care a fost semnat contractul cu cele doua banci din Franta, la 608 milioane de franci, echivalentul a 80,35 milioane de dolari. Imprumutul a fost garantat in totalitate de statul roman. Numai anul trecut, acesta a scos din propriul buzunar peste 10 milioane de dolari, pentru a acoperi plata ratelor si dobanzilor creditelor contractate de World Trade Center.

Surse din Ministerul Finantelor Publice ne-au declarat ca, informati de ritmul afacerii, reprezentantii celor doua banci creditoare au facut in timp interventii atat pe langa clasele politice perindate pe la guvernare, cat si pe langa institutiile publice implicate in ecuatie pentru achitarea creditelor la timp.

Intre timp, structura actionariatului World Trade Center s-a modificat. Pe langa Bouygues, detinatorii de pachete majoritare de actiuni au devenit Bancorex si Bartha Investment. Numai ca, o data cu lichidarea Bancorex, actiunile detinute de aceasta au ajuns in -curtea- Bancii Comerciale Romane, dar si a fostului FPS, actuala APAPS, care detine in prezent 20% din actiuni.

Contactat telefonic, directorul general al World Trade Center, Alexandru Puscarciuc, a raspuns intrebarilor noastre printr-un sec -no comment-. In schimb, surse din apropierea conducerii complexului ne-au declarat ca WTC a facut de la inceputul anului si inca mai face in continuare eforturi mari pentru a gasi o solutie de a scapa de datoriile catre stat. Situatia a fost mai mult aprofundata in cadrul Ministerului de Finante, acolo unde s-a incercat sa se negocieze iertarea de penalitati la datoriile acumulate pana in prezent, dar si punerea la punct a unei scheme de reesalonare a datoriilor pe o perioada de mai multi ani, cu o dobanda mai mica decat cea din prezent de 10,5%.

WTC se lauda cu profituri

In timp ce, in fata presei, conducerea WTC se plange ca nu are cu ce plati creditele contractate de la bancile franceze, din cauza ca ar avea pierderi, altul este punctul de vedere care le este prezentat oamenilor de afaceri prezenti pe la diferite evenimente mondene.

Aceeasi conducere a World Trade Center distribuie pe la aceste agape o -prezentare generala- a complexului, in care cifrele sunt infatisate intr-o lumina mult mai roz. Demonstrand pana in prezent -rezultate comerciale remarcabile-, societatea World Trade Center Bucuresti a obtinut un profit brut din exploatare (-dupa plata impozitelor si a taxelor interne-!) de 30-35% din cifra de afaceri, un grad de ocupare a spatiilor pentru birouri si galerii comerciale de 85-90% si un grad de ocupare a hotelului de 70-85% – acestea sunt cifrele cu care se lauda in targ directorii de la WTC. -Rezultatele obtinute reflecta increderea in oferta World Trade Center Bucuresti, cea mai buna dovada constituind-o clientii sai fideli, de notorietate internationala-, se mai spune in prezentarea societatii. Aici nu se sufla insa nici un cuvant despre faptul ca statul roman suporta creditele luate in 1992.

Punand fata in fata cele doua abordari ale problemei rentabilitatii – una pentru presa si cealalta pentru ochii oamenilor de afaceri – nu putem decat sa ne intrebam care este de fapt adevarul.

AVAB, inerta in fata WTC

Presedintele AVAB, Ionel Blanculescu, declara intr-o conferinta de presa ca institutia pe care o conduce are de recuperat de la World Trade Center 14 milioane de dolari. Potrivit Legii 409 din 2001 privind valorificarea activelor bancare neperformante, AVAB poate cere in Justitie preluarea in administrare speciala a societatilor debitoare. In aceasta situatie, la conducerea acestor societati comerciale urmeaza sa fie numiti de catre instante cate un administrator propus de Autoritate. Pentru a recupera datoriile WTC, AVAB trebuie sa aplice o masura legala speciala, pentru a nu incalca intelegerea privind creditul sindicalizat de 600 milioane de franci francezi, garantat de statul roman si obtinut de la cele doua banci franceze. Numai ca o conventie incheiata intre WTC si bancile de pe Sena prevede ca rambursarea creditului sa fie facuta la sfarsitul anului 2003 si stabileste ca o eventuala cesionare a creditului subsidiar acordat de bancile romanesti sa nu poata fi facuta decat cu acordul bancilor din Franta. Acesta ar fi principalul motiv pentru care AVAB nu poate declansa executarea silita. Pentru ca, daca acest lucru s-ar intampla, partea romana ar fi obligata sa restituie 70 milioane de dolari francezilor. Asa ca, desi are o datorie imensa catre stat, nimeni nu poate sa miste un deget in cazul World Trade Center.