Chefuri, discoteci, viata de camin sunt elementele principale cu care cei mai multi dintre tineri identifica perioada studentiei. In Iasi exista insa cativa studenti pentru care acestea sunt doar visuri. Ursitoarele au fost zgarcite cu ei si au venit pe aceasta lume cu diferite handicapuri fizice. Au invatat sa nu dispere din aceasta cauza si sa-si accepte soarta asa cum este.
Daniel Dumitru pare un tanar cat se poate de normal, daca faci abstractie de problema pe care o are cu picioarele: parapareza spastica. El este student in ultimul an la Universitatea -Al.I. Cuza-, la Informatica, una dintre cele mai curtate facultati din Iasi, si dorinta de a invata carte pare la el mai mult decat efortul de a-si compensa cumva handicapul. Pe holurile Corpului C al Universitatii, acolo unde are el cursuri, nu face cativa pasi, incrucisandu-si intr-un mod ciudat picioarele, fara sa fie salutat de cineva si asta pentru ca, spune Daniel, -problema e de exterior, nu de interior-: -Cred ca am reusit sa fiu mai degraba normal decat diferit. Nu dau impresia ca sunt diferit decat atunci cand trebuie sa ma deplasez-, spune Daniel, incercand parca sa se convinga si pe sine de asta.
Desi sufera de aceeasi boala, Paul-Romulus Frost este insa mult mai extravertit, handicapul afecandu-i parca mai mult viata, in ciuda eforturilor sale de a parea normal. Paul este student in anul III la Facultatea de Istorie-Geografie de la Universitatea -Mihail Kogalniceanu- si dorinta lui cea mai arzatoare este de a deveni profesor la o scoala normala. Fiind pasionat de istorie si geografie, Paul s-a decis sa urmeze facultatea la -Kogalniceanu-, mai ales ca cei de acolo l-au sprijinit acordandu-i o reducere de taxa de 50%. Decanul sau, Gabriel Davidescu, ne-a precizat ca Paul este unul dintre cei mai constiinciosi studenti. Se pare ca este o trasatura comuna a studentilor cu handicap, Daniel Dumitriu numarandu-se printre cei mai buni studenti din anul lui. Ca majoritatea colegilor lui, viseaza sa-si exerseze profesia in strainatate, numai ca, din nefericire, depinde de ceilalti. In fiecare zi este adus la scoala cu masina de parinti sau de fratele sau mai mare si niciodata nu a urcat Copoul pe jos. Deocamdata, principalul sau tel este sa faca rost de o masina cu functii speciale, pe care sa o poata conduce singur: -As mai face rost de jumatate de viata daca as reusi-, declara Daniel.
Paul are o dorinta ceva mai -lumeasca-. El vrea o prietena, una cu probleme insa, pentru ca doar asa, crede el, poate exista o relatie de durata: -Acu* vreo doi ani am vazut, prin Centru, o fata care mi-a placut. Am dat cateva zile anunt in ziar si, pana la urma, am gasit-o. Era insa mult mai mare decat mine, avea 30 de ani, si n-a mers-, povesteste Paul.
Daca marile absente din viata acestor studenti sunt distractiile specifice varstei si grupurile de prieteni, hobby-ul lor, paradoxal, este sportul. Cele cateva ocazii cu care a fost Daniel la Bucuresti au fost meciurile Nationalei si -Gala Hagi-…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
