Saptamana trecuta a avut loc un eveniment de succes pe piata creditului municipal din Romania. Timisoara a semnat cu Raiffeisen acordul de intermediere pentru emiterea unei noi serii de obligatiuni municipale. Aceasta emisiune va avea maturitatea de 6 ani si o valoare totala de 200 miliarde de lei, adica aproximativ 5,5 milioane de euro. La prima vedere, pentru o localitate de dimensiunea Timisoarei suma poate parea modesta, potentialul financiar al municipiului fiind mult mai mare. Totusi, ea este cea mai mare valoare inregistrata pana acum la obligatiunile municipale romanesti.
Nu in ultimul rand, succesul este dat si de valoarea dobanzii. In premiera pentru titlurile municipale, rata dobanzii este fixa de 8,25% pe an, coborand astfel pentru prima data sub pragul psihologic de 10%. Vorbeam in februarie de scaderea randamentului la titlurile de stat. Ma intrebam atunci cat va mai dura pana cand investitorii vor aprecia plasamentul in titluri municipale ca fiind apropiat sau chiar mai bun ca raport dintre rentabilitate si risc. Spre satisfactia generala nu a durat mult.
Ceea ce este si mai imbucurator e faptul ca multe banci s-au inghesuit, literalmente, sa intermedieze emisiunea Timisoara pentru rate ale dobanzii foarte apropiate. Asta demonstreaza ca bancile comerciale din Romania au inteles ca se poate face profit bun si pe seama scaderii dobanzilor. Vremea creditelor cu dobanzi mari pentru infrastructura a trecut. Mai mult, oferirea de dobanzi cat mai mici, combinata cu extinderea scadentelor catre 15-20 de ani face ca municipalitatea emitenta sa-si diminueze considerabil serviciul datoriei. Asta ce inseamna? Inseamna ca peste cateva luni sau peste un an, poate doi, localitatea respectiva poate deveni din nou client la vreun nou credit sau si la vreo noua emisiune. Desi aparent profitul intermediarului scade pentru o operatiune, se mareste numarul de operatiuni. Cresc si piata creditului bancar, si piata obligatiunilor municipale. Cum prognozele dovedesc o tendinta descrescatoare pentru dobanzi si pe viitor, se pare ca (Slava Domnului!) au inceput sa functioneze legile economiei de piata libera in acest domeniu.
Tot in februarie, aminteam de rolul extraordinar de puternic si impactul imediat pe care il au obligatiunile in dezvoltarea locala si in imbunatatirea infrastructurii. Aceasta realitate incontestabila ar trebui sa determine autoritatile si institutiile publice centrale sa fie mai receptive la fenomen. Sa-l sprijine si sa-l incurajeze. Sa ajute la cresterea pietei. Si nu neaparat a pietei obligatiunilor municipale. Dupa cum am vazut, indirect, vor pune umarul astfel la dezvoltarea pietei creditului destinat investitiilor de interes local, a pietei constructiilor, a pietei muncii si lista poate continua. Utile ar fi, in acest cadru, diminuarea comisioanelor si taxelor aferente emiterii de obligatiuni municipale, care sunt percepute de organismele centrale. Cand vorbim de diferente de zecimi de puncte procentuale la dobanda intre intermediari, de dobanzi fixe la lei de 8,25%, de inflatie de 7%, este evident ca taxele de 0,5% pentru avizare sau de 0,1% pentru admitere la cotare sunt deja foarte mari. Evenimentul Timisoara conduce clar la concluzia ca este imperios necesar ca taxele si comisioanele CNVM si BVB sa urmeze rapid aceeasi panta de scadere.
Valentin A. Miron
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
