România, la coada țărilor din UE privind contorizarea consumului de căldură

Deși achităm aceleași taxe și impozite la stat și suportăm solidar de zeci de ani ineficiența centralelor și pierderile de pe rețea, românii plătesc și gigacaloria cea mai scumpă din Europa. Asta doar pentru că avem ghinionul să fim arondați unui sistem termic în care autoritățile nu catadicsesc să facă investiții. Diferențele dintre prețul real al gigacaloriei la poarta termocentralelor sunt foarte mari: la București și Constanța, de pildă, lumea spune că gigacaloria este cea mai ieftină, în comparație cu orașul Brad din Hunedoara, unde este cea mai scumpă.
Conform specialiștilor, consumul mediu de energie termică a scăzut cu 25 de procente în perioada 2006-2007, comparativ cu anii 2003-2004, însă diferențele de la facturile de încălzire rezultă din costul diferit al gigacaloriei pentru fiecare oraș în parte de pe teritoriul țării. Se vorbește acum de economie, de tehnologii eficiente, dar și de contorizarea consumului, pentru că în Uniunea Europeană, România se află la nivelul cel mai scăzut al apartamentelor contorizate – doar 42 de procente -, spre deosebire de Germania, unde 100% din apartamente sunt contorizate, și chiar față de vecinii noștri bulgari, cu 95 de procente.
Diferențele la facturile de încălzire rezultă din costul diferit al gigacaloriei pe orașe. Cel mai ridicat preț al acesteia este în orașul Brad din Hunedoara, cu 199 RON/gigacalorie, iar cel mai mic preț se găsește în București și Constanța, cu 119 RON/gigacalorie. Peste 40% din apartamentele din țara noastră sunt contorizate, deși la nivel european România se află pe ultimul loc la acest sistem. Germania are 100% sistemul de contorizare individual, Austria – 92%, și se pare că vecinii noștri bulgari nu se lasă mai prejos – 95%. Marius Lecuția, președinte al Asociației Naționale a Prestatorilor de Servicii, recunoaște existența unor anomalii apărute în sistem, datorate în primul rând debranșărilor de la sistemul de încălzire centralizat. Lecuția a dat exemplul unor orașe în care, în blocuri, acolo unde de fapt s-a și semnalat problema asta cu facturile mari, la încălzire au rămas 3-4 apartamente racordate la un contor de branșament într-un bloc. Apoi, este vorba și despre cei care au centrale de apartament sau sunt debranșați și care nu plătesc nimic la costurile comune, cu toate că legea energiei termice spune foarte clar că trebuie să plătească, iar suma care trebuie să fie aplicată acestora ar trebui să reprezinte 20-25 de procente. Toate costurile acestea, care înseamnă încălzirea spațiilor comune, a subsolurilor, a uscătoriei, a casei scării, le revin celor 3-4 care au rămas la termoficare. La polul opus, Mihai Mereuță, președinte al Ligii Habitat, este de părere că nu trebuia permisă contorizarea individuală în sisteme mixte. Cei doi sunt de părere că oficialii Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ar fi trebuit să aprobe o normă metodologică nouă cu privire la repartizarea costurilor, care să stabilească procentele pentru părțile comune.