Zapada, soare, copii zgribuliti de gerul din -polul frigului- din Romania, Miercurea Ciuc. In piata centrala a orasului, in jur de 1.000 de oameni canta -Desteapta-te romane-, acompaniati de fanfara Brigazii de Vanatori de Munte. In apropierea scuarului, feriti de ochii participantilor la festivitate, cativa politisti inarmati cu mitraliere vegheaza, gata sa intervina in cazul in care sarbatoarea ar fi tulburata de vreun incident nedorit. Se fac, insa, nevazuti, la scurt timp dupa ce o echipa de televiziune ii abordeaza, cerandu-le sa explice ratiunile prezentei lor in zona. Unii dintre oamenii stransi in piata trag cu ochiul la manecile vecinilor, cautand controversatele -banderole- negre. Nu le gasesc. Isi intorc, din nou, privirile catre scena amenajata special pentru aceasta ocazie, ocupata numai de -lume buna-: primarul Csedo Csaba Istvan, presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, prefectul Mircea Dusa, ministrul tineretului si sportului, Georgiu Gingaras, parlamentari de Harghita, episcopul de Covasna si Harghita, Ioan Selejean, si un sobor de preoti ortodocsi. Acestia din urma ar fi trebuit sa fie insotiti de reprezentantii bisericilor traditionale maghiare, care, insa, nu au dat curs invitatiei. O alta absenta notabila este cea a senatorului Sogor Csaba, initiatorul apelului prin care indemna comunitatea maghiara sa nu ia parte la aceste festivitati sau, in cazul in care vor face acest lucru, sa poarte o banderola neagra. In schimb, in public se mai afla doua personalitati: liderii ApR, Teodor Melescanu si Viorel Catarama.
Intonarea imnului de stat al Romaniei a luat sfarsit. Primul oficial care vine la microfon este primarul Csedo. Desi este dornic sa-si spele pacatele dupa ce a semnat si el apelul lui Sogor Csaba, edilul din Miercurea Ciuc nu poate renunta la postura de avocat al minoritatii maghiare, amintind din Rezolutia de la 1 Decembrie 1918 cu precadere punctul 3, care stipuleaza drepturile minoritatilor nationale.
Valer Dorneanu sustine, in schimb, ca -nu trebuie sa folosim aceasta sarbatoare pentru a politiza sentimentul national-. Presedintele Camerei Deputatilor isi incheie discursul cu o urare in limba lui Petofi: -Isten aldasok mindenkinek- (-Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti-).
Festivitatile continua cu o ceremonie de depunere de coroane la Monumentul Ostasului Necunoscut din Miercurea Ciuc. Oamenii, insa, s-au mai risipit pe la casele lor, zoriti de ger si de ninsoarea care a inceput sa cada peste oras. Intr-o statie de autobuz, trecatorii descopera un abtibild rosu-alb-verde (culorile tricolorului maghiar) pe care sunt incrise lozinci revizioniste: -Jos Trianonul! Dreptate pentru maghiari-. Un anonim dezlipeste prompt mesajul, care ramane, de altfel, singura manifestare de acest gen din Miercurea Ciuc in Ziua Nationala a Romaniei.
Sarbatoarea continua cu inaugurarea Centrului Cultural al Episcopiei Ortodoxe, de fapt un minispectacol de cantece si poezii.
Ziua se incheie cu un spectacol in aula Casei de Cultura a Sindicatelor. Pe scena, spectatorii au ocazia de a admira o succesiune de dansuri populare romanesti si ceardasuri unguresti. Nimeni nu este deranjat de acest melanj cultural.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
