Obiceiuri si ritualuri de Sarbatorile Pascale

Prima zi de Pasti este legata de familie si de camin. Celelalte doua insa sunt legate de comunicarea cu ceilalti. Prima zi incepe cu mersul la Inviere. Exista cateva elemente comune in toate regiunile tarii, dar si obiceiuri specifice zonei. Gospodinele s-au pregatit dinainte. Si-au curatat casa, si-au creat straie noi, au pregatit oua, au framantat aluatul, l-au copt, au pregatit cosul pascal. Toata lumea este gata sa mearga la biserica.

Cosul pascal, elemente crestine si precrestine

Elementele comune ortodoxiei sunt cosul cu pasca si ouale rosii. In Bucovina, lucrurile sunt mult mai complexe, pentru ca in cosul pascal se adauga si elemente precrestine: pe langa pasca rotunda si cele patru oua rosii, care se pun in colturile ramase libere, in fundul cosului gospodina pune, pe de o parte, o serie de produse menite a asigura fecunditatea si fertilitatea in gospodarie, iar, pe de alta parte, o serie intreaga de elemente care vizeaza alungarea raului si purificarea spatiului vital. Ca atare, in cos se vor gasi slanina si carnati, hrean si usturoi, zahar sau dulciuri, dar si -peteca-, panza cu care se sterge oul dupa ce a fost vopsit si i se da lustru, fiind foarte buna pentru a alunga tot felul de necazuri. -Se spune ca pana la Pasti, sau alte ori pana la Sf. Gheorghe, acest element cosmic al timpului este bantuit de o serie intreaga de spirite malefice. Aceste prezente malefice pot duce la tot felul de necazuri pentru om sau pentru animale. Hreanul si usturoiul alunga aceste spirite ale raului-, ne-a spus Doina Isfanoni, cercetator-etnolog la Muzeul National al Satului -Dimitrie Gusti-. In cos va fi si o ofranda, numita -babele- – un aluat modelat in forma de spirala. In varful spiralei se pune un ou rosu. Bucovinenii daruiesc babele in cinstea mortilor, imediat dupa slujba. Pe pasca se pun oua incondeiate, numite oua muncite. Uneori se mai pun oua albe, pur si simplu oua fierte si decojite. In Transilvania, Bihor sau inspre Banat, pastele este pasca amestecata cu vin, dusa in biserica, sfintita. Pastele este mancat cu lingura din ulcica. In Muntenia si Oltenia, pastele inseamna painea, care si ea este stropita cu vin, peste care se pune si un pic de branza si un pic de peste, ca simboluri ale mirului domnului.

Spalatul

Pentru ca totdeauna prima de zi de Pasti este de fapt un fel de apogeu al Invierii, intorsul acasa dupa slujba de inviere presupune un anumit ritual.

Spalatul este acel ritual care se face in Oltenia, Muntenia, Banat si Moldova. In apa se asaza un ou rosu cu un ou alb si o moneda de aur sau argint. Sunt lucruri care se leaga de semnificatii legate de sanatate, de putere. Exista semnificatia argintului – sa fii curat si luminat, dar si semnificatia banului – bogatie, abundenta. Uneori se pun verighete, inele, din aur sau argint.

Ciocnitul oualor

Intai se mananca pasca sau pastele. Dupa aceea are loc acel ciocnit al oualor. Prima zi de Paste este ziua familiei, daca vreti a bucuriei reunirii familiei cu cei din casa. Dimineata este numai a familiei nucleale, a aceleia care traieste in acelasi spatiu. Ciocnitul oualor se face intotdeauna numai la varf, pentru ca daca dai pe lateral sau pe dos regresezi. -Este sensul ascensional pe care trebuie sa-l respectam-, ne spune Doina Isfanoni, pentru ca -in a doua si a treia zi este timp de ciocnit si pe alte parti ale oului-. Cel care are dreptul sa ciocneasca este cel mai varstnic din familie sau cel mai respectat in familie. E cumva un fel de ierarhie a valorilor si a varstelor.