NuștiudasteaOMG batmanLOL mediocrule

Ați trimis vreodată cuiva prin email o poză pe care ați văzut-o noaptea pe net și vi s-a părut haioasă? Dacă nu, vi s-a spus vreodată de către amici, copii, rude sau chiar necunoscuți de pe Internet să vedeți filmulețul acela haios de pe Youtube pe care toți tinerii îl imită? Dacă răspundeți „da“, înseamnă că ați avut contact direct cu un nou tip de virus, unul care, aplicånd teoria Darwiniană de selecție naturală, prin propriile puteri a reușit să evite o soartă des întålnită în lumea viralelor, și să se răspåndească aproape instantaneu de la om la om prin intermediul Internetului. În limba engleză, acesta se numește un „internet meme“, care poate fi definit ca un concept sau o idee care se răspåndește rapid pe Internet, care a început să își facă apariția în lumea Internetului romånesc, și puțin cåte puțin își lasă amprenta nu numai asupra stilului de comunicare între oameni, ci și asupra felului lor de a gåndi în mod general.
Un sondaj realizat de IRES arată că 68% din cei intervievați utilizează zilnic Internetul, ceea ce înseamnă că șansele sunt mai mari ca aceștia să dea de o poză haioasă sau un video distractiv pe care doresc să îl împărtășească cu amicii lor. Același sondaj arată că 80% din utilizatorii Internetului îl folosesc să corespondeze prin e-mail, iar 70% folosesc această rețea globală să socializeze online. Desigur, pentru a putea comunica cu alți oameni de plăcere, trebuie să existe o temă în comun între emitator și receptor, și ce e mai ușor de discutat decåt cele mai noi descoperiri haioase din milioanele de poze și filmulețe care pot fi găsite prin niște simple mișcări de deget? Diverse alte statistici confirmă faptul ca website-ul Facebook se poate lăuda cu 3.160.000 de membri romåni, făcånd-o cea mai populară rețea socială din Romånia. Dacă luăm în considerare și popularitatea serviciilor de poștă electronică și mesaje instant oferite de site-uri precum Yahoo sau Hotmail, putem obține o imagine mai clară asupra ușurinței cu care se pot transmite aceste „memeuri“, permițåndu-le să devină nu numai celebre pe plan național, dar și să devină în mod natural parte din interacțiile noastre zilnice.

Popularitate

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen care crește din ce în ce mai repede printre tinerii Romåniei, am ieșit în stradă să facem rost de păreri și pentru a vedea cum percep tinerii de azi aceste „meme-uri“, folosindu-i ca respondenți pe cei întålniți pe diversele străzi din București. În primul rånd, era necesar să înțelegem ce fel și de unde proveneau aceste idei simple care pot trece de la obscuritate la celebritate în doar cåteva zile. Aproape toți respondenții avånd acces la Internet de acasă, folosesc  regulat site-uri dedicate împărtășiri de date precum poze sau videouri, de exemplu Youtube.com sau Trilulilu.ro. Din punct de vedere cantitativ, extrem de puțini oameni cu vårstele cuprinse între 12 și 30 de ani nu văzuseră sau auziseră de acea faimoasă expresie imitată chiar și de cei de la emisunea „În puii mei“ :“Nu știu d-astea!“ Alte „meme-uri“ populare includ folosirea prescurtării OMG, dar și filmulețele reale dar comice precum „Fachiru“.
În afara documentării privind cele mai populare concepte și de unde sunt luate și transmise, am încercat să observăm și ce efecte pot avea asupra omului în sine. Cea mai clară și directă observație a fost cea de zåmbet sau chiar râs în timp ce le reaminteam de filmulețele haioase pe care le primiseară de la cei cunoscuți. Asta poate arăta că totuși aceste filmulețe virale sunt pe placul oamenilor și chiar au o valoare de divertisment ridicată. Astfel, cånd am întrebat despre unul dintre cele mai celebre seriale animate la ora actuală, „Robotzi“, am primit drept răspuns „Aaaaaaa da, bum-ți bum-ți“, împreună cu un gest de ridicarea måinii și îndoirea genunchilor în timp cu ritmul cuvintelor, semn că MO e deja celebru. Se poate înțelege că de fapt oamenii preiau anume fraze și gesturi din ceea ce văd și aud, pe care le pot folosi zi de zi în comunicarea cu cei dragi, la fel ca și folosirea cuvintelor sau a prescurtărilor. Spre  exemplu spun LOL cånd dorec să exprime că sunt distrați la un nivel moderat, sau „Oh my god“ dacă sunt șocați.

„Meme“-ul și marketingul

Acum că putem înțelege mai bine ideea că orice concept pe Internet poate deveni o parte din cultura romånului dacă este destul de atrăgătoare pentru suficienți oameni să fie împărtășită cu alții, ne putem uita la aplicarea acestei noi descoperiri. Cel mai clar folos al conceptului de „meme“ este în marketing, unde un filmuleț haios, un slogan tăios, sau chair și o siglă interpretabilă că ceva neintenționat poate face minuni cu imaginea unei companii sau a unui brand. În Romånia nu a ieșit încă la iveală această știință de a promova prin intermediul Internetului, dar simultan cu progresul tehnologic și a numărului de romåni cu acces la Internet, ne putem aștepta la evoluția acestor metode în viitorul apropiat. Mai direct e un exemplu oarecum eșuat, mai exact reclama făcută de televizoarele Teletech în care un popă este aruncat de la etaj pentru că unul din protagoniștii reclamei era convins că popa era de fapt „Batman! Batman!“. Rezultatele noastre împreună cu cele ale unor alte sondaje arată că deși mulți cunosc bine conținutul reclamei, cånd întrebați despre ce e, mai puțin de jumătate își amintesc că face reclamă la un televizor. De aici putem înțelege că un „meme“ poate deveni național dacă e destul de bun, dar este nevoie de o explicație clară dacă un mesaj trebuie transmis eficient.
Așadar, putem conchide că puțin cåte puțin, la fel cum s-a întåmplat și în SUA  și Marea Britanie, generațiile noi comunică între ele folosind un limbaj nou și codat, care variază constant cu ce „memeuri“ sunt la modă, iar companiile de viitor vor trebui să se adapteze dacă vor să se promoveze cåt mai bine într-o lume în care orice idee devine demodată în doar cåteva zile.

Alexandru Vlad,
Johnny Khayat