Adrian Nastase si Viktor Orban au semnat sambata, la Budapesta, Memorandumul intre Guvernele Romaniei si Ungariei care blocheaza practic toate acele prevederi din Legea statutului criticate de autoritatile de la Bucuresti.
Prin acest document, partea ungara se angajeaza sa faca toate dmersurile necesare pentru amendarea controversatului document in spiritul recomandarilor Comisiei de la Venetia si ale Inaltului Comisar pentru Minoritati din cadrul OSCE.
Legea va intra in vigoare, de la 1 ianuarie, fara facilitatile economice si sociale acordate initial, cu o extensie a dreptului de munca pentru toti romanii, pe o perioada de trei luni, si cu obligatia Guvernului ungar de a sprijini formatiunile politice maghiare din Romania numai cu consimtamantul autoritatilor de la Bucuresti.
Documentul mai precizeaza, explicit, exceptarea tarii noastre de la caracterul extrateritorial al Legii si elimina posibilitatea ca nemaghiarii din familiile mixte sa beneficieze de efectele ei.
Adrian Nastase a fost insotit in Ungaria si de liderii UDMR, Gyorgy Frunda si Attila Kellemen. UDMR nu a reusit sa obtina dreptul de a face recomandari, ci numai informari catre Ministerul de Interne ungar privind legitimatiile.
Dupa un razboi de uzura, care s-a intins pe toata lungimea si latimea anului 2001, Legea statutului maghiarilor din tarile vecine Ungariei a fost -dezamorsata- de autoritatile de la Bucuresti chiar in curtea celui mai fervent sustinator al ei, Viktor Orban. Compromisuri au fost facute de ambele parti, insa cel care a fost fortat cel mai mult de imprejurari sa-si -inghita- declaratiile anterioare a fost premierul maghiar, care afisa pana la medierea europeana a conflictului o aroganta menita sa scoata din sarite partea romana.
Guvernul roman nu a reactionat insa conform asteptarilor Budapestei, ci a demontat bucata cu bucata legea, fluturand steagul Uniunii Europene. Poate cea mai importanta miscare a Bucurestiului a fost solicitarea unei recomandari din partea Comisiei de la Venetia, cea care ulterior a dat un suflu nou diplomatilor romani in tratativele dure cu omologii ungari.
In tot acest context, Viktor Orban, artizanul unei legi cu un vadit caracter discriminatoriu si cu extensii extrateritoriale de aplicare, s-a vazut spre finele anului aruncat in Patul lui Procust. Pe de-o parte, el se trezea presat pe toate fronturile, mai ales din Occident, sa blocheze legea, iar pe de alta, trebuia sa-si pastreze imaginea de unificator al ungurilor de pretutindeni, pentru a aduna voturile necesare apropiatelor alegeri de la inceputul anului 2002.
In final, solutia pe care a trebuit sa o accepte, cu jumatate de gura, a fost aceea ca actul normativ sa fie blocat, de facto, prin Memorandumul semnat sambata la Budapesta, dar a obtinut totusi o derogare, astfel ca i s-a permis -ciopartirea- documentului abia dupa ce va fi trecut prin procesul electoral intern.
Cum va putea Orban sa determine un Parlament care a votat in proportie de 95% Legea statutului sa o ciunteasca de dragul intelegerii sale cu Adrian Nastase e greu de anticipat, insa senzatia pe care au lasat-o ambele parti a fost aceea ca, o data semnat Memorandumul, nici nu mai conteaza foarte tare acest aspect.
Insotit de o delegatie numeroasa, in care s-au aflat si liderii UDMR, Gyorgy Frunda si Attila Kellemen, premierul Adrian Nastase a descins sambata in capitala Ungariei pentru a da lovitura de gratie Legii statutului maghiarilor din tarile vecine. Cu o zi inainte, secretarii de stat din Romania si Ungaria negociasera la sange textul Memorandumului, care blocheaza, practic, toate acele elemente continute de controversatul act normativ si care au constituit obiectii ale partii romane. Cu raportul Comisiei de la Venetia pe masa, partea ungara nu a mai putut da inapoi si a acceptat o solutie politica si juridica net favorabila, pentru moment, autoritatilor de la Bucuresti.
Legea se modifica dupa alegerile din Ungaria
Desi atat premierul Orban, cat si diplomatii unguri au declarat in repetate randuri ca nici nu se gandesc sa modifice, pe fond, Legea statutului, negociatorii romani au reusit sa smulga Guvernului ungar promisiunea, oficializata prin Memorandum, ca actul normativ va fi amendat. Singura concesie facuta de romani a fost aceea de a-l lasa pe Viktor Orban sa faca demersurile necesare dupa alegerile din Ungaria, pentru a nu pierde chiar tot din ratiunile neoficiale pentru care legea a fost promovata. Pe de alta parte, intrebat de ziaristii romani cum va putea sa-i convinga pe parlamentari sa accepte modificarile prevazute in Memorandum, Orban a spus, zambind cu inteles: -As fi foarte fericit daca as putea raspunde la aceasta intrebare. Dupa aprecierile mele si dupa sase luni, sper ca tot eu sa fiu cel care va trebui sa raspunda la intrebare. A existat un consens parlamentar aproape total asupra legii. Partidele nu mi-au acordat imputernicire, dar cand am semnat acest document am avut motive intemeiate si am semnat in numele intregului popor maghiar. Am incercat sa fac totul in culisele politice, ca sa pot crede ca sunt indreptatit sa semnez-.
Interesant este si faptul ca presa maghiara sustinatoare a puterii a tradus acest eveniment ca o victorie a sefului Executivului ungar, plecand de la premisa ca Legea statutului nu va fi modificata.
Zambetul de pe fata premierului ungar a fost in permanenta crispat, pe tot parcursul intrevederii cu omologul roman. Inainte de semnare, din cand in cand, Orban isi ridica trist privirea spre imensul tablou din sala Palatului Parlamentului, in care s-au facut oficiile diplomatice. Pictura istorica surprindea momentul descalecarii maghiarilor in Campia Panonica.
Ingrijorarea pe care Orban nu a putut sa o acopere cu totul este si intemeiata. Practic, Ungariei nu-i mai ramane decat sa trateze aplicarea cu succes a variantei initiale in cazul Slovaciei, pentru ca Austria a fost exclusa din start, iar prin Memorandum iese si Romania din calcul. Mai mult, o data creat precedentul, probabil Slovacia nu se va lasa mai prejos. Documentul bilateral este un acord international cu valoare politica si juridica. Din acest motiv, exceptarea Romaniei de la aplicarea extrateritoriala a legii este extrem de importanta si pentru celelalte tari vecine. El va fi aplicat indiferent de rezultatul alegerilor din Ungaria.
Presiunea Occidentului
Adrian Nastase a repetat, pe tot parcursul vizitei in Ungaria, faptul ca partea romana a dorit ca Legea statutului sa aiba un caracter european.
Evident, sublinierile intentionate ale premierului au avut in vedere presiunea exercitata asupra omologului sau din Occident.
-Obiectivul acestei legi, daca am inteles eu bine, a fost acela de a acorda un sprijin firesc in cadrul normelor europene pentru minoritatile maghiare din tarile vecine. Nu este vorba despre suspiciuni pe care le-am fi avut, ci de faptul ca traim toti in acest spatiu si reglementarile comunitatii europene, ca si constitutiile tarilor noastre, asigura respectarea drepturilor minoritatilor-, a spus Nastase.
Ca o consecinta, in textul documentului a fost introdusa expres obligatia partii maghiare de a aplica si modifica Legea statutului tinand cont de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale Inaltului Comisar pentru Minoritati al OSCE.
Sprijin neconditionat pentru NATO si UE
Chiar daca, din cand in cand, oficialii unguri au spus cu jumatate de gura ca tara lor sprijina Romania pentru integrarea euro-atlantica, practica recenta a demonstrat ca orientarile din cadrul Grupului de la Visegrad sunt pentru Viktor Orban mai presus decat declaratiile conjuncturale. Pentru ca tot l-a prins la inghesuiala, Adrian Nastase a profitat de semnarea documentului pentru a introduce in text si o obligatie oficiala in acest sens: -In perspectiva summit-ului de la Praga si apreciind progresele facute in privinta criteriilor de aderare, Ungaria sprijina Romania pentru a fi invitata sa devina membru al NATO. Cele doua tari isi reitereaza sprijinul mutual permanent pentru integrarea in Uniunea Europeana-, se arata in acordul bilateral. In incheierea intrevederii, premierul Adrian Nastase a spus: -Memorandumul ne ajuta sa nu ajungem la 1 ianuarie 2002 intr-o situatie care sa creeze tensiune-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
