-Jocul- adoptiilor internationale si jocul politic

Adoptiile internationale au ocupat, in acest an, un loc fruntas in randul celor mai delicate probleme cu care s-au confruntat guvernantii romani. Presiunile externe, mai puternice ca oricand, au dat mult de furca proaspatului Executiv, care s-a trezit prins intre ciocan si nicovala. De-o parte, raportorul UE, Emma Nicholson, si banuielile privind adoptiile ilegale si traficul de copii, de cealalta parte multimea ONG-urilor si tarile implicate din plin in procesul de adoptie din Romania. Zvonurile despre copii adoptati carora li s-a pierdut urma in strainatate sau au fost folositi pentru prelevare de organe, violentele comise asupra minorilor, problemele din centrele de plasament au tinut primele pagini ale ziarelor…

Structuri mai simple si mai bine coordonate

Prima masura luata de Guvern privind problema fierbinte a adoptiilor a fost infiintarea prin OUG 12/6.02.2001 a Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, institutie coordonata de Secretariatul General al Guvernului. Astfel, secretarul de stat al proaspat infiintatei structuri guvernamentale a devenit si presedinte al Comitetului Roman pentru Adoptii.

In acelasi timp, Secretariatul Permanent al CRA a fost inglobat intr-o Directie Generala pentru Protectia Copilului prin Adoptie, sporindu-i-se astfel atributiile si rolul. In acest mod, s-a eliminat unul dintre paradoxurile defunctei Agentii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, in cadrul careia existau structuri paralele si dificil de controlat. ANPCA se vrea deci un organism de coordonare metodologica in domeniul protectiei copilului, responsabil de elaborarea si monitorizarea problemelor in domeniu.

Justitia si Guvernul castiga pe rand

Infiintarea ANPCA si subordonarea CRA nu au adus, se pare, un remediu eficient in problema adoptiilor internationale. In loc sa modifice controversata ordonanta de urgenta (OUG 25/1997) pe baza careia se faceau adoptii, Guvernul a instituit un moratoriu prin care a blocat toate adoptiile internationale pe o perioada de 12 luni. Problema nu o reprezinta acest act facut cadou baronesei Nicholson, ci faptul ca nu exista inca o lege a adoptiilor clara, pentru a face imposibil traficul cu copii si pentru a-i pedepsi pe cei care se fac vinovati de aceasta crima.

Este de notorietate actiunea intentata de Fundatia -Copiii, speranta lumii-, care a contestat in Justitie decizia de suspendare a adoptiilor internationale. Instanta i-a dat castig de cauza si a dispus anularea deciziei luate de CRA, care prevedea suspendarea pe un an a adoptiilor internationale. In replica, premierul Adrian Nastase a afirmat ca decizia Curtii de Apel va fi ignorata, iar hotararea privind suspendarea adoptiilor se va mentine. In consecinta, CRA a contestat la Curtea Suprema de Justitie hotararea Curtii de Apel. Premierul a trecut si peste aceasta hotarare, motivand ca pentru o decizie politica se impune o solutie politica…

Presiunile externe si semitriumful binelui

Ordonanta de Urgenta 121 din 8 octombrie, privind suspendarea adoptiilor internationale pe o perioada de 12 luni, a pecetluit vointa premierului Nastase. Iata insa ca, dupa toata aceasta tevatura, hotararea, care parea de nestramutat, a inceput sa se clatine in fata presiunii externe. Tari ca Statele Unite, Franta, Israel, Italia sau Spania si-au exprimat la randul lor nemultumirea fata de piedicile puse de Guvernul roman in calea dorintei lor de a adopta copii. In consecinta, premierul a dispus crearea unui grup independent cu o componenta secreta, pentru reanalizarea a circa 50 de dosare de adoptii, care, se zice, se aflau in faza finala a procedurii, la data intrarii in vigoare a Ordonantei 121.

Si iata ca dosarele respective s-au solutionat, CRA intrunindu-se in sedinta extraordinara. Consecinta? O noua ordonanta de urgenta (OUG 161/06.12.2001), care este o completare a OUG 121 si care prevede o procedura separata pentru situatiile exceptionale de adoptii. Se pare ca anul 2001 va avea, din punctul de vedere al adoptiilor internationale, un happy end.