Raportul de forte din Senat in actuala legislatura, transat prin alegerile din 26 noiembrie 2000, a fost de natura sa ofere Puterii o proportie destul de confortabila, intarita si de colaborarea cu UDMR. Cele 77 de voturi cumulate de PSD si Uniune, dintr-un total de 140, au lasat inca de la inceput Opozitiei slabe sperante ca va putea sa dejoace planurile partidului condus de Adrian Nastase in materie de legislatie. Bilantul anului 2001 confirma functionarea aproape perfecta a scenariului fabricat la masa verde de catre PSD si UDMR: social-democratii au fructificat din plin cecul in alb oferit de Uniune, in timp ce Marko Bela si subalternii sai si-au bifat in agende mai multe realizari decat in intreaga legislatura anterioara.
Activitatea legislativa a Camerei Superioare a debutat in anul 2001 mai devreme decat era programat: la data de 8 ianuarie, membrii Comisiei juridice s-au vazut nevoiti sa renunte la placerile vacantei parlamentare, fiind mobilizati la locul de munca pentru a discuta propunerile de modificare a Regulamentului Senatului. Actul normativ in cauza a fost adoptat in sesiunea extraordinara in forma agreata de social-democrati, stipuland certe avantaje pentru acestia: scurtarea timpului de dezbateri prin reducerea numarului vorbitorilor, posibilitatea ca presedintele de sedinta sa ceara oricand intreruperea lor, precum si eliminarea posibilitatii de a se aduce amendamente pe fond in sedintele de plen.
Senatul a deschis seria votarii actelor normative importante cu Legea privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, care statuteaza eliminarea Parlamentului din randul factorilor de decizie pentru numirea in functia de membru al Cabinetului in caz de remaniere guvernamentala.
Bilantul activitatii Senatului in anul 2001 indica faptul ca principalul initiator in materie de legislatie a fost Guvernul: dintre cele 760 de acte normative aprobate de Camera Superioara, 122 au fost proiecte de lege initiate de Cabinetul Nastase, 435 – ordonante de urgenta, 184 – ordonante emise in baza legilor de abilitare a Executivului, in timp ce numarul propunerilor legislative promovate de initiatori din afara aparatului guvernamental s-a rezumat la 19.
Capul de afis in randul actelor normative discutate in sesiunea de primavara a fost Legea administratiei publice locale, care a constituit, de altfel, si tema primei motiuni simple depuse la Senat, de catre PRM, pe motiv de anticonstitutionalitate. Dezbaterea in plen a motiunii a reprezentat prima dovada a fractionarii Opozitiei. In timp de initiatorii au parasit sala la votul final, PSD a primit sustinerea UDMR, PNL si PD pentru a taxa drept neconstitutionala motiunea insasi. Discutiile pe tema Legii administratiei publice locale au dovedit, totusi, ca exista disensiuni si in randul PSD, deoarece printre constestatarii articolului referitor la utilizarea limbilor minoritatilor in administratie s-au numarat si senatorii George Pruteanu si Adrian Paunescu. Vocile acestora nu au avut insa rezonanta in corul social-democrat, forma in care actul normativ in discutie a fost adoptat devenind primul cadou facut de catre PSD partenerului de protocol, UDMR.
Evolutia actului de legiferare in sesiunea de primavara a adus Opozitia la constatarea amara ca nu are nici o sansa de a opri masina de vot PSD – UDMR decat daca strange randurile. Coalizarea PNL, PD si PRM nu a produs insa decat dezamagire, opozantii fiind invinsi, constant, la puncte de catre echipa PSD – UDMR, o posibila cauza a acestui fapt fiind si strategia de non-combat adoptata de multe ori de catre adversarii Puterii. Astfel, PSD si UDMR si-au putut vedea adoptata in forma dorita Legea privind statutul alesilor locali, la data de 4 iunie, deoarece grupurile parlamentare ale PNL, PD si PRM au refuzat sa participe la vot. De asemenea, Opozitia nu a putut impiedica nici votarea proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante in perioada vacantei parlamentare, act normativ aprig contestat de catre liberali.
Activitatea Senatului in cadrul sesiunii extraordinare din vara a fost centrata asupra Ordonantei de Urgenta referitoare la prelungirea cu trei luni a termenului de depunere a cererilor de restituire a imobilelor nationalizate. Proiectul de lege in discutie a scandalizat PRM, liderul Corneliu Vadim Tudor anuntand ca ii va cere presedintelui Ion Iliescu organizarea unui referendum pe aceasta tema. Peremistii au avut ocazia de a-si continua recitalul anti-PSD pe data de 6 septembrie, cand Senatul a votat abrogarea articolului 200 din Codul Penal, care incrimina relatiile homosexuale, precum si pe 11 octombrie, in momentul votarii Legii privind protectia limbii romane intr-o formula de compromis cu UDMR.
Simbioza legislativa dintre Uniune si PSD si-a dovedit din nou eficacitatea in momentul discutarii Legii privind exploatatiile agricole, cand senatorii social-democrati si cei UDMR au reusit sa-si treaca pe raboj inca o victorie impotriva Opozitiei. Bonusul primit de Uniune pentru fidelitate a fost reprezentat de adoptarea a doua ordonante guvernamentale care stabilesc trecerea, de la 1 ianuarie 2002, a serviciilor de evidenta populatiei de la Ministerul de Interne la consiliile locale, iar a celor de eliberare a pasapoartelor in subordinea prefecturilor.
Motiunile Opozitiei au fost sortite esecului
Pusa in imposibilitatea de a defecta mecanismul de vot construit impecabil de PSD si UDMR, Opozitia a ales, pentru a contraataca, metoda motiunilor simple. Prima dintre acestea, anuntata in luna mai de PNL cu sustinerea PD, pe tema blocarii procesului de aplicare a Legii Lupu, s-a dovedit a fi un fiasco inca din faza de proiect. Dupa ce declarasera ca vor depune motiune la Senat, liberalii s-au razgandit, constatand ca in Camera Superioara nu au putut strange numarul de semnaturi necesare. Urmatoarea motiune simpla, depusa in noiembrie de catre PRM, pe tema invatamantului, a evidentiat inca o data disponibilitatea aproape disperata a opozitiei de a renunta la orgolii si incompatibilitati doctrinare in numele tentativei de contracarare a dominatiei Puterii. Si de aceasta data, liberalii, democratii si peremistii au fost, insa, nevoiti sa se recunoasca invinsi de tandemul PSD – UDMR.
Efortul sisific al Opozitiei de a dejuca planurile Puterii a continuat cu o noua motiune, de data aceasta pe tema incapacitatii Guvernului de a gestiona situatia din secuime. Cu toate ca a beneficiat de semnaturile in bloc ale grupurilor parlamentare ale PNL, PD si PRM, documentul nu a reusit sa-i convinga pe -nationalistii- din PSD sa voteze in favoarea sa, fiind, in cele din urma, respinsa.
Imunitatea lui Vadim si relatia Vacaroiu – SOV, subiecte de prima pagina
Protagonistul din 2001 al evenimentelor extralegislative din Senat a fost seful PRM, C.V. Tudor, care s-a vazut deposedat de imunitate pentru a treia oara in activitatea sa parlamentara. Declaratiile referitoare la antrenarea unor teroristi Hamas pe teritoriul Romaniei, lansate la scurt timp dupa atentatele din SUA de la 11 septembrie, l-au costat scump pe Vadim, care a intrat in vizorul Parchetului General. Seful PRM a incercat sa dea impresia ca nu se sinchiseste de demersurile juridice facute de Putere impotriva sa, fiind obisnuit cu astfel de sanctiuni. Totusi, de data aceasta, ridicarea imunitatii reprezinta o premiera, in sensul ca, pentru prima data, ea a avut loc la inceputul legislaturii si nu spre sfarsitul acesteia, ca in 1996 si 1999.
Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a reprezentat, la randul sau, subiectul unui alt scandal, pe fondul relatiilor dintre acesta si controversatul afacerist Sorin Ovidiu Vintu. Fost presedinte al Bancii de Investitii si Dezvoltare, detinuta de SOV, Vacaroiu a avut ezitari care nu au scapat presei in momentul in care i s-a cerut sa precizeze daca mai are vreo legatura cu BID. De asemenea, seful Camerei Superioare a fost in mod constant -subiect de prima pagina- pe baza ipotezei conform careia ar fi primit mari sume de bani de la Vintu.
Voiajul politic al anumitor senatori a reprezentat in 2001 o alta tema care a retinut atentia presei. Grupul parlamentar cel mai afectat de astfel de miscari a fost cel al PD, aflat in pragul dezintegrarii in urma demisiilor inaintate de senatorii Simona Marinescu, Sorin Vornicu, Ion Cristoloveanu si Avram Filipas. PRM s-a vazut nevoit, la randul sau, sa se lipseasca de prezenta lui Vasile Duta
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
