
De multe ori instabilitatea politică de pe scena politică românească se transformă într-un magnet pentru tot felul de state binevoitoare care încearcă să ofere modele de guvernanță, dar mai ales doresc ca statul român să exercite un control cât mai mic în piețe pentru ca prețurile să fie fixate de jucătorii străini din piața românească. De ani de zile, marile concerne practică în România tot felul de politici anticoncurențiale care mențin prețuri ridicate, cel mai concludent exemplu fiind piața carburanților. Rareori, Consiliul Concurenței a fost în stare să depisteze și să dovedească înțelegerile acestea.
Cu toate acestea, bătălia se pare că începe să se ducă în sfera politică, acolo unde de câțiva ani Germania încearcă să se insinueze cât mai mult în viața politică românească. În această mișcare, cel mai activ partid pare Uniunea Creștin Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel care, prin Fundația Konrad Adenauer (KAS), caută o apropiere mai activă de PDL, partid cu o platformă doctrinară mai apropiată de cea a CDU. Primele contacte în acest sens au fost încercate cu proaspătul intrat în PDL, ministrul de externe Teodor Baconschi, care, prin intermediul KAS, a pus pe picioare Fundația Creștin-Democrată. Baconschi nu a fost ales întâmplător, el fiind doctor în antropologie religioasă și cunoscut pentru viziunile sale politice creștin-democrate. „Apartenența PDL la familia Partidului Popular European și implicarea acestui partid în reformarea statului și economică mă fac să sper că acest partid are un potențial de creștere remarcabil și că el va accepta în sânul său principiile și politicile creștin-democrate“, afirma Baconschi la lansarea din octombrie 2010 a Fundației Creștin-Democrate.
Al doilea front
Dar cum Baconschi s-a dovedit un om fără foarte mare influență în partid, reprezentanții Konrad Adenauer s-au orientat rapid spre un om cu greutate, cunoscut printre ideologii de bază ai PDL – Valeriu Stoica. Împreună cu Institutul de Studii Populare (ISP) condus de Stoica, Fundația Konrad Adenauer a organizat marți o dezbatere ce a avut ca temă centrală discutarea unui „proiect de reformă a societății românești“. În acest document sunt expuse și analizate metode de aplicare a unui curent economic libertarian originar din Germania pentru a impulsiona dezvoltarea României și reforma societății. În cadrul conferinței, unul dintre autorii studiului a subliniat și faptul că modelul acesta a asigurat patru decenii de creștere economică susținută în Republica Federală (RFG), potrivit portalului contributors.ro. Cu toate acestea, modelul de dezvoltare postbelică a RFG s-a datorat în special planului Marshall de ajutorare a acestei țări măcintate de război prin care SUA, Franța și Marea Britanie au investit sume uriașe în refacerea ei. Pe de altă parte, RDG-ul a supraviețuit prin infuzii de capital din partea Uniunii Sovietice și a statelor membre ale pieței CAER. Totuși, modelul economic ce s-a impus – după decenii de perfecționare – în Germania este economia socială de piață care, într-adevăr, conține unele elemente ale curentului ordoliberal. Acesta din urmă a fost abandonat chiar de dreapta germană din cauza limitărilor practice ale ordoliberalismului, comentează sursa menționată. Cu alte cuvinte, Germania ne propune un model care și-a dovedit limitele în Germania și a fost aplicabil în condițiile în care Germania a ieșit pe un minus enorm în urma războiului și a datoriilor pe care le-a avut de plată către Moscova ca reparații de război.
Controverse între teorie și practică
Printre ideile prezentate la dezbaterea Fundației Konrad Adenauer împreună cu ISP se regăsesc idei precum cele privind desființarea CAS prin privatizarea serviciilor publice. Inițiatorii proiectului susțin că o soluție aplicabilă ar fi fost propunerea ca diferitele bugete (de sănătate, șomaj, pensii etc.) să fie scoase din bugetul consolidat și administrate autonom. Desființarea salariului minim garantat – în teorie, argumentează autorii raportului, trebuie create condițiile prin care cererea și oferta reglementează plafonul salarial. Practica germană demonstrează însă din nou contrariul. Discuțiile despre introducerea unui salariu minim garantat la nivelul întregii Republici Federale sunt cât se poate de aprinse. Sindicatele germane impun salarii minime în toate ramurile economiei prin așa-numitele „runde de negocieri tarifare“. „Ordoliberalismul și economia socială de piață“ este un proiect elaborat în interiorul ISP, în colaborare cu Fundația Konrad Adenauer, și a fost elaborat de către Radu Cristescu, Valentin Ionescu, Thomas Kleininger, Nicolae Mardari, Costea Munteanu, Mihail Neamțu, Wienfried Senker, Florin Șari și Radu Șimandian. Ordoliberalismul a fost inițiat în Germania postbelică, în cadrul școlii de la Freiburg, de către o serie de gânditori precum Wilhelm Ropke, Alexander Rustow, Alfred Muller-Armack și Ludwig Erhard.
Interes peste Prut
Influența CDU nu se face simțită numai în România. În noiembrie 2009, Fundația Konrad Adenauer s-a lansat oficial în Republica Moldova. Deși activează deja de ceva vreme la Chișinău, ca subdiviziune a filialei București, pe 3 noiembrie 2009 a fost deschis biroul Konrad Adenauer în Chișinău. Cu această ocazie a fost organizată o masă rotundă cu aceeași tematică a guvernării – „Republica Moldova și noua guvernare“ – la care au participat invitați speciali din Chișinău, precum și o delegație din partea Bundestagului german. Ca și la evenimentul de marți de la București, și atunci această fundație l-a avut ca invitat principal pe premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. În urmă cu circa o lună de zile, ambasadorul Patricia Flor, responsabil în Ministerul de Externe al Germaniei de Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală, propunea la Chișinău ca Republica Moldova să accepte un nou plan cosmetizat al „memorandumului Kozak“, care prevede scenariu federativ pentru Moldova reunificată cu Transnistria. Cu alte cuvinte, sub masca europenismului, Germania relua ideile Moscovei pentru rezolvarea conflictului din Transnistria. Președintele agenției americane de analiză Stratfor, George Friedman, afirma anul trecut că Germania se reorientează spre o alianță cu Rusia, într-un fel de reeditare a pactului Ribbentrop-Molotov. În ultimii ani, Germania și Rusia au dezvoltat mai multe proiecte economice comune, cel mai semnificativ fiind gazoductul Nord Stream. În plus, cele două state au un parteneriat strategic printre ale cărui roade concrete s-au aflat blocarea drumului Georgiei și Ucrainei spre NATO și recunoașterea de către Europa a unei sfere de influență ruse în fostul spațiu sovietic în zona Caucazului, tocmai locul de unde UE dorește să se aprovizioneze alternativ cu gaze naturale pentru a reduce dependența de Rusia.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















