Președintele Traian Băsescu a criticat luni seară, într-un interviu acordat televiziunii publice, "obrăznicia unora care și-au dat țara pe nerăsuflate sau au lăsat interesul național după ușă când au semnat Tratatul cu Ucraina". În replică, ministrul de externe aflat în funcție la momentul semnării documentului, Adrian Severin, și președintele de atunci, Emil Constantinescu, au spus că atacul lui Băsescu este nefondat, ipocrit și cu tentă electorală.
Discuții în așteptare
Președintele a spus luni seară că, din cauza unor slăbiciuni în negocierea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997, România se află acum în ipostaza de a se adresa Curții de la Haga în privința delimitării platoului continental din Marea Neagră. Referindu-se la faptul că României i s-a cerut un tratat cu Ucraina, în 1996, când s-a pus problema intrării în NATO, Băsescu a spus că la acel moment Bucureștiul a exagerat în relația cu Ucraina, "iar azi cei care au exagerat mai au și gura mare (…) vin și fac teorii patriotarde gratuite. Mai devreme sau mai târziu va trebui să discutăm cinstit și condițiile în care politicieni români au semnat Tratatul cu Ucraina, dar nu acum…". Băsescu a explicat că, deși interesul era intrarea României în NATO, anumite aspecte din Tratatul cu Ucraina trebuiau negociate altfel. "Trebuie să te uiți de zece ori care sunt condițiile. Dacă ai un subiect pe care nu te înțelegi, îl scoți din Tratat, dar nu îl semnezi împotriva interesului național", a adăugat șeful statului. La acea vreme, președintele României era Emil Constantinescu, iar ministru de externe era Adrian Severin.
Severin: L-a prelungit tacit
În replică, europarlamentarul PSD Adrian Severin consideră că "pentru domnul Băsescu politica externă nu este sinteza intereselor naționale și instrumentul promovării acestora, ci o unealtă de propagandă electorală internă" și că "ceea ce domnul Băsescu nu a spus, probabil pentru că nu a citit Tratatul sau pentru că îl orbește furia împotriva oponenților care îi critică politica, este că Tratatul cu Ucraina a avut o valabilitate de numai 10 ani, cu posibilitate de prelungire". În acest sens, Severin a adăugat că, dacă Tratatul ar fi fost "păgubitor" pentru interesul național, "atunci din două, una: fie domnul Băsescu, ca președinte al României, trebuia să ceară terminarea sa (în 2007, când a expirat valabilitatea Tratatului, n.r.), fie, în cunoștință de cauză, a decis să nu o facă, și atunci se face vinovat de abandonarea interesului național pe care îl clamează".
"Și el a semnat"
Fostul președinte Emil Constantinescu i-a răspuns și el șefului statului, spunând că Tratatul a slujit interesul general al consolidării securității europene și că, "fără asigurările prevăzute în Tratatul cu Ucraina, integrarea României în structurile euro-atlantice și europene nu ar fi fost niciodată luate în discuție". Constantinescu a ținut să îi amintească lui Băsescu că, "la data negocierii și încheierii Tratatului, domnia sa era vicepreședinte al Partidului Democrat, care deținea Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și președinția Senatului României. Din toate aceste poziții a aprobat în 1997 Tratatul cu Ucraina".
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
