Rapirea ziaristilor, moneda de schimb pentru libertatea lui Hayssam

-Omar Hayssam si Mohammad Munaf au initiat, finantat si coordonat rapirea jurnalistilor romani pentru ca primul sa poata scapa de anchete-, afirma Ministerul Public, argumentand acuzatia prin declaratiile unor martori din Bagdad. Parchetul general a informat ieri ca, in 4 aprilie, la Bagdad, au fost capturate si retinute de autoritatile irakiene noua persoane implicate direct in rapire. -Actiunile de rapire si de amenintare savarsite de catre gruparea din Irak au avut ca scop producerea unui puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra inculpatului Omar Hayssam, in calitatea acestuia de eliberator al jurnalistilor, scopul fiind acela de a fi exonerat de raspunderea penala pentru savarsirea mai multor infractiuni de crima organizata si de natura economico-financiara care au produs prejudicii in valoare de zeci de milioane de euro-, se arata in comunicatul Parchetului. Avocatii omului de afaceri sirian contesta insa veridicitatea declaratiilor facute de martorii interogati la Bagdad si, mai mult, considera ca dosarul este incomplet. Conform declaratiilor date de martorii din Bagdad – printre care si fratele lui Munaf -, scopul rapirii ar fi fost acela de a-l salva pe Omar Hayssam din mana anchetatorilor romani, scotandu-l din tara in schimbul jurnalistilor rapiti. Aparatorii lui Hayssam afirma insa ca aceste declaratii nu sunt credibile atata vreme cat -in Irak este la putere turnatoria-.

Procurorii il acuza pe Omar Hayssam de infractiunile prevazute de art. 35, al. 2 din Legea 535/2004: -Fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri, in scopul savarsirii de acte de terorism ori aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unei astfel de asocieri se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 15 ani-. Mandatele de arestare au fost emise la cateva zile dupa ce echipa de anchetatori romani – formata dintr-un procuror de la Parchetul instantei supreme si doi ofiteri de Politie Judiciara – s-a intors de la Bagdad, iar pentru a justifica arestarea preventiva, procurorii au prezentat instantei declaratii ale unor persoane audiate la Bagdad. Din probatoriul administrat de anchetatori a rezultat implicarea celor doi in rapirea jurnalistilor romani. Parchetul ICCJ a anuntat cu aproximativ o luna in urma ca, in urma monitorizarii activitatilor infractionale comise de gruparea coordonata de Omar Hayssam, au rezultat indicii care au evidentiat legaturi cu persoane suspectate a fi implicate in rapirea celor trei cetateni romani in Irak.

De altfel, chiar presedintele Traian Basescu a precizat, dupa eliberarea jurnalistilor, ca anchetatori romani se afla la Bagdad, dar -nu pentru cetatenii romani-. -Am dorit sa avem declaratiile celor arestati luate legal in favoarea Parchetului General, pentru ca primisem anterior declaratiile autoritatilor, dar erau luate dupa tipologia, dupa practica institutiilor irakiene si am dorit sa avem declaratiile celor suspectati a fi participat la rapire, luate cu valabilitatea pentru instantele romanesti-, spunea Basescu.

Varianta lui Hayssam despre rapirea jurnalistilor

La audierile de la Curtea de Apel Bucuresti, inainte de emiterea mandatelor de arestare, Hayssam a relatat judecatorilor ceea ce stia despre plecarea celor trei jurnalisti in Irak. Hayssam a fost sunat de fratele lui Mohammad Munaf, care l-a informat despre organizarea, la Bagdad, a unei licitatii pentru achizitionarea a 25.000 tone de zahar. Apoi Munaf i-ar fi sugerat lui Hayssam sa participe la licitatia de la Bagdad si, ca interesele economice ale omului de afaceri sa fie cunoscute, sa ia si jurnalisti cu el in deplasarea respectiva.

Omar Hayssam sustine ca el insusi i-a propus lui Marie Jeanne Ion sa mearga in Irak, in virtutea faptului ca il cunoaste pe tatal jurnalistei, dar si a faptului ca omul de afaceri ar fi avut contracte de publicitate cu postul de televiziune la care lucreaza aceasta. Pe de alta parte, in conditiile in care existau contracte similare de publicitate si cu -Romania Libera-, Munaf l-ar fi contactat pe Ion Bocioaca (gazetar sportiv la acest ziar), care a vorbit apoi cu Petre Mihai Bacanu, iar acesta l-ar fi desemnat pe Ovidiu Ohanesian, a mai spus Hayssam.

Jurnalistii si Munaf au plecat apoi in Irak, a sustinut Hayssam, care a spus apoi ca a luat legatura cu irakianul, in timpul deplasarii. De la Munaf ar fi aflat ca acestia au realizat interviuri cu oficialii de la Bagdad si ca ar fi dorit sa aduca in Romania un copil irakian, pentru o operatie.

Din propriile afirmatii a reiesit ca Hayssam ar fi aflat despre rapire in data de 28 martie, la scurt timp dupa ce s-a externat din spital. El sustine ca ar fi fost anuntat cu privire la rapire de catre prietenul lui Marie Jeanne Ion, printr-un telefon pe care l-a primit in timp ce se afla la masa cu doi avocati si cu o persoana de sex feminin. L-ar fi sunat, apoi, pe Munaf si, pentru ca acesta avea telefonul mobil inchis, a contactat-o pe Georgette Munaf, sotia acestuia, care i-a spus ca nu stia nimic despre rapire si l-a indrumat spre fratele lui Munaf, pe care Omar Hayssam l-a si sunat.

Fratele lui Munaf este cel care ar fi contactat Ambasada Romaniei la Bagdad, a mai spus Hayssam, care afirma ca a luat personal legatura cu Ministerul Afacerilor Externe, unde un functionar i-a spus sa faca o sesizare in scris. Omul de afaceri sirian a mai spus ca a vorbit apoi cu Mohamed Yassim (vicepresedinte al Uniunii Arabilor din Romania, plecat apoi la Bagdad, impreuna cu alti negociatori arabi), care a sunat la Palatul Cotroceni si ca generalul Constantin Degeratu l-ar fi contactat apoi pe Hayssam, pentru ca, in 30 martie, sa fi avut o intalnire cu presedintele statului, care i-ar fi solicitat omului de afaceri sa-si foloseasca cunostintele din Bagdad pentru a ajuta la eliberarea jurnalistilor.

Omar Hayssam a mai aratat, in timpul audierilor, ca, dupa rapire, a primit un telefon de la un barbat care vorbea in limba araba si care i-a cerut o rascumparare de patru milioane de dolari. In 29 martie, la ora 11.30, Hayssam ar fi primit un al doilea telefon, acelasi barbat spunandu-i ca -le ia gatul- ostaticilor daca se face uz de forta si cerand sa pregateasca banii. In aceste conditii, el s-a gandit ca nu ar strica sa fie -niste bani la indemana-, asa ca a vorbit cu familia si a strans 200.000 de dolari, care sa fie luati de fratele lui Mohammad Munaf de la Ambasada Romaniei si dusi in Irak, ceea ce nu s-a mai intamplat, din cauza unor probleme aparute in tranzitul intre Siria si Irak.

Spitalizarea din 29 martie a fost justificata de sirian prin aceea ca s-ar fi simtit rau din cauza emotiilor puternice pe care i le-au provocat evenimentele, Hayssam mai declarand ca, la un moment dat, a primit un mesaj pe telefonul mobil de la familia Ion, in care se spunea: -Chiar suntem ingrijorati pentru tine!-.

Munaf, paravanul afacerilor lui Hayssam

Omar Hayssam a fost monitorizat de anchetatori ca urmare a primirii unor note informative din partea SRI. Exista doua tipuri de monitorizare – una informativa, iar cealalta judiciara. Monitorizarea judiciara permite obtinerea de probe de catre procurori care, in baza acestora, iau masuri legale in cazul unor fapte de natura penala.

In informatiile primite de procurori din partea SRI exista referiri si la Mohammad Munaf. Este vorba despre 85 de sesizari ale SRI privind infractiuni economice transmise institutiilor abilitate in ultimii ani si care aratau legaturile dintre Omar Hayssam si Mohammad Munaf. Acesta din urma era doar un om de incredere, afacerile sale fiind de fapt ale lui Hayssam, transferate pe alte firme. Un raport privind infractiunile economice ale lui Omar Hayssam si Mohammad Munaf a fost prezentat presedintelui Traian Basescu dupa rapirea ziaristilor, seful statului facand referire la acesta intr-un interviu difuzat, la inceputul lunii aprilie, de Radio MIX. Basescu spunea atunci ca serviciile secrete -au sesizat din vreme si de multa vreme- cu documente despre filiera Omar Hayssam, dar ca -politicul nu a luat nici o decizie timp de sapte ani-. Surprinzator, Adrian Nastase preciza ca in perioada in care a fost premier nu a retinut nici o informatie de la serviciile speciale de informatii, toate rezolutiile fiind de natura a preciza ca numai anumite institutii intr-un stat de drept pot sa stabileasca existenta unor fapte penale.