Programele școlare, vinovate pentru performanțele scăzute la testările internaționale

Locul 47, din 57 de țări participante. Aceasta este poziția pe care a reușit să o obțină România în cadrul testării internaționale PISA 2006. Rezultatele acestei testări, care în 2006 a verificat cunoștințele generale ale elevilor de 15 ani la științe (chimie, fizică, științe naturale și economie) și modul în care ei folosesc aceste cunoștințe în viața de zi cu zi, au fost publicate ieri, de oficialii Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, aducând, încă o dată, vești proaste pentru învățământul românesc. Și la testările precedente România s-a situat la coada clasamentului, sub media OECD. Acum, scorul României este de 418, în condițiile în care media OECD este în jur de 500 de puncte. La PISA 2006, Finlanda a ocupat primul loc, fiind urmată de Hong Kong și Canada. În fața României s-au clasat, de altfel, toate celelalte state europene care au participat la PISA 2006, cu excepția statului Muntenegru, care s-a aflat pe poziția 48. Niciun elev român nu a avut rezultate de nivel 6 – cel mai bun.

Performanțele scăzute ale elevilor români la testarea PISA din 2006 sunt explicate de oficialii Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar prin modul în care sunt concepute programele școlare după care învață. Culmea este că la aceste programe școlare lucrează și specialiști ai aceluiași Centru. În analiză se arată că modul în care sunt definite "științele" în PISA este foarte diferit de modul de concepere a curriculumului românesc pentru elevii de 15 ani, cei care participă la testare. "O primă observație se referă la modul de definire a ÇștiințelorÈ în PISA 2006, cu accent pe dimensiunea globalizatoare, care vizează dobândirea de către elevii aflați la finalul învățământului obligatoriu, a unei "gândiri științifice", dincolo de granițele disciplinare", se spune în analiză. Astfel, elevii trebuie să se gândească la noțiuni, concepte, elemente din fizică, chimie, biologie, științele pământului, științele universului, precum și la tehnologii, așa cum pot apărea aceste domenii în problemele și situațiile din viața de zi cu zi, și nu neapărat așa cum au fost studiate la școală, ca discipline școlare, arată autorii analizei. Aceștia mai afirmă că doar studii ulterioare aprofundate ar putea spune în ce fel și, mai ales, în ce măsură sunt determinate performanțele elevilor români, de modul de proiectare a curriculumului în domeniul științelor și al tehnologiilor. "Performanțele scăzute ale elevilor români la PISA 2006 se datorează inclusiv faptului că acest mod de a privi realitatea înconjurătoare, problematizat, cu accent pe aplicarea în situații concrete a cunoștințelor dobândite anterior, în contextul unor discipline diferite, necesită, pentru elevii noștri, și un efort suplimentar, solicitând un transfer rapid, un timp de reacție scurt și, probabil, având drept consecință un impact direct asupra nivelului global al perfomanțelor realizate", se mai spune în analiză. De asemenea, autorii analizei mai consideră că o altă cauză a rezultatelor slabe ale elevilor români la PISA 2006 o constituie motivarea acestora de a răspunde unui test extern, foarte diferit de ceea ce se întâmplă în evaluarea curentă la noi în acest moment și fără impact direct asupra situației lor școlare. "Volumul mare de texte, diagrame, grafice, imagini de procesat pe parcursul celor două ore de administrare a broșurii cognitive solicită o viteză mare de lectură, corelată cu o motivare ridicată de a face față sarcinilor de lucru. În mod evident, motivarea intrinsecă și cea extrinsecă a elevilor români de a participa la acest tip de testări externe trebuie să crească în mod substanțial dacă dorim ca perfomanțele lor să se îmbunătățească la ciclurile ulterioare de evaluare", se mai spune în analiză.