Sistemul cooperatist mestesugaresc, componenta semnificativa a sectorului privat, isi demonstreaza de peste 120 de ani viabilitatea si implicarea in dezvoltarea unei economii aflate in plin proces de adaptare la rigorile pietei unice europene. Aflata in plin proces de expansiune, dar si de modernizare, cooperatia accede la activitati complexe care presupun atat tehnologii de varf, cat si un inalt profesionalism al membrilor cooperatori. In mod inevitabil, activitatea economica desfasurata la nivelul sistemului a fost influentata si in anul 2004 de principalele evolutii ale mediului economico-social.
Economia romaneasca s-a confruntat si se confrunta in continuare cu o serie de dificultati: persistenta unei fiscalitati ridicate (in special asupra locului de munca), mentinerea birocratiei si a coruptiei, indisciplina financiara, iar deficitul comercial se situeaza la cote alarmante. Pe piata valutara, moneda nationala s-a apreciat in anul 2004 in termeni nominali, atat fata de euro, cat si de dolarul american.
Aceste evolutii, continuate si in anul 2005, au afectat in mod semnificativ competitivitatea exporturilor romanesti, punand astfel sub semnul intrebarii stabilitatea a mii de locuri de munca, in special din ramurile industriale cu pondere ridicata in exportul Romaniei (industria confectiilor si tricotajelor, industria mobilei etc.).
Comertul cu amanuntul a crescut cu 18,3%
Analizand rezultatele inregistrate de cooperatia mestesugareasca in anul 2004 fata de anul 2003, se observa evolutia in continuare ascendenta a indicatorului global productie totala (+5,4%), care confirma tendintele pozitive inregistrate in ultimii ani la nivelul sistemului. In acest context, este de remarcat si cresterea de 5,6% a indicatorului global calculat in moneda stabila (USD).
O evolutie similara a indicatorilor in perioada analizata se inregistreaza si in structura. Astfel, productia industriala se majoreaza cu 2,9%, lucrarile de constructii, cu 6,3%, iar serviciile de piata, cu 10,2%. Organizatiile cooperatiei mestesugaresti continua sa puna in valoare facilitatea de a dispune de o retea proprie de desfacere la nivelul sistemului.
Semnificativ in acest sens este faptul ca in anul 2004 activitatea comerciala la nivelul sistemului a inregistrat o crestere semnificativa in ceea ce priveste comertul cu amanuntul (+18,3%).
In cadrul productiei industriale realizate la nivelul sistemului, arta populara, artizanatul si mestesugurile artistice, componente specifice ale cooperatiei mestesugaresti, au cunoscut in ultimii ani un declin accentuat, ca urmare a lipsei unei protectii adecvate a valorilor autentice in detrimentul kitsch-urilor.
Reorientare spre piata externa
Schimbarile substantiale de structura intervenite in ultimii ani in activitatea desfasurata in cadrul sistemului sunt legate in special de diminuarea cererii pe piata interna. In aceste conditii, la nivelul multor organizatii cooperative, echipele manageriale au fost nevoite sa schimbe radical structura productiei, orientandu-se in special catre piata externa.
Exportul realizat de cooperatia mestesugareasca totalizeaza 89,0 milioane USD, cu 6,0% mai mult decat in anul 2003, respectiv un export suplimentar de 5.049,2 mii USD.
Pe grupe de marfuri, ponderea realizarilor la export este detinuta de produsele de industrie usoara (confectii, tricotaje, incaltaminte, marochinarie), cu 79,3%, urmate de mobila si jucarii, cu 13,5%, produsele electrotehnice, metalo-chimice si diverse, cu 4,2%, si arta populara (covoare, impletituri, artizanat, ceramica, ornamente pom de iarna), cu 3,0%.
Cooperatia mestesugareasca a exportat in anul 2004 in 26 de tari, cea mai mare pondere fiind detinuta de piata Germaniei (37.452 mii USD, respectiv 41% din totalul exportului), urmata de pietele Italiei, Frantei, Belgiei, Olandei, Austriei si SUA.
Rezultatele economice obtinute de organizatiile cooperatiei mestesugaresti in anul 2004 dovedesc ca organizarea specific cooperatista in domeniul productiei, al prestarilor de servicii pentru populatie si comertului isi demonstreaza in continuare viabilitatea, in conditiile dezvoltarii unor relatii de parteneriat active.
Investitii inteligente pe termen lung
Investitiile realizate la nivelul sistemului in anul 2004 se cifreaza la circa 443,2 miliarde de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 24,0% fata de nivelul anului 2003.
In structura, volumul total de investitii a fost orientat in principal spre investitii in dotari (51,5%), investitii pentru constructii-montaj (47,5%) si investitii pentru imobilizari corporale (1,0%). Aceasta structura a investitiilor denota preocuparea la nivelul sistemului pentru modernizarea si imbunatatirea performantelor mijloacelor fixe productive existente.
Preocupate de dezvoltarea pe termen lung a organizatiilor si de stabilitatea locurilor de munca ale mestesugarilor asociati, echipele de conducere din organizatiile cooperatiei mestesugaresti considera investitiile ca fiind un factor stimulator al succesului economic, o importanta aparte prezentand si promovarea progresului tehnic, prin implementarea activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare.
In pofida tuturor dificultatilor cu care s-au confruntat si se confrunta, organizatiile cooperatiei mestesugaresti au depus eforturi remarcabile pentru realizarea de investitii, acestea fiind indreptate in special catre -investitiile inteligente-, care vizeaza activitatea in perspectiva, si nu castigurile obtinute pe termen mediu si scurt. Efortul investitional al cooperatiei mestesugaresti, realizat aproape in totalitate din surse proprii, se ridica, intre anii 1990 si 2004, la peste 6.500 miliarde de lei (in preturile anului 2004), sumele respective fiind concretizate in investitii in echipamente si utilaje industriale, tehnologii noi si modernizate destinate dezvoltarii unor unitati de productie performante.
Politica de investitii practicata la nivel de sistem a condus la realizari notabile, indeosebi in productia de confectii textile si tricotaje, domeniu in care cooperatia mestesugareasca insumeaza peste 100 de unitati de productie dotate la niveluri de performanta similare firmelor din Uniunea Europeana.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
