Declaratia-apel a Consiliului National de Conducere al Cooperatiei Mestesugaresti

Consiliului National de Conducere al Cooperatiei Mestesugaresti, intrunit in sedinta semestriala din 17 iunie 2005, a analizat activitatea economico-financiara desfasurata in organizatiile cooperatiste in anul 2004 si a aprobat principalele directii de actiune pentru anul 2005.

Realizarile economico-financiare obtinute de organizatiile cooperatiei mestesugaresti au fost apreciate ca fiind bune, in pofida marilor dificultati cu care s-au confruntat unitatile, generate de concurenta neloiala, munca la negru, evaziunea fiscala, indisciplina financiara generalizata, cresterea aberanta a preturilor la utilitati in baza monopolului detinut de furnizori, devalorizarea principalelor valute in raport cu leul.

Rezultatele obtinute confirma faptul ca economia cooperatista mestesugareasca a progresat an de an. Astfel, in anul 2004, veniturile totale au crescut fata de anul 2003 cu 12,4%, iar profitul net cu 11,8%, permitand realizarea unu volum de investitii in valoare de 443,2 miliarde de lei.

In acest context, Consiliul National trage un semnal de alarma in atentia factorilor de decizie, pentru a se lua de urgenta masuri in vederea remedierii urmatoarelor aspecte cu care se confrunta in prezent economia si societatea romaneasca, si care afecteaza grav activitatea celor 57.000 de cooperatori mestesugari:

1. Perpetuarea evaziunii fiscale si a muncii la negru

Organizatiile cooperatiei mestesugaresti sunt afectate de functionarea unui numar important de agenti economici care utilizeaza forta de munca -la negru- ori nu declara cea mai mare parte a veniturilor realizate.

Eludand legislatia privind plata obligatiilor legale datorate bugetului de stat (impozitul pe profit si pe salarii, contributiile la asigurarile sociale si fondul de somaj s.a.), acestia isi permit sa practice preturi si tarife inferioare celor reale, exercitand o concurenta neloiala organizatiilor cooperative mestesugaresti.

Organizatiile cooperative mestesugaresti sunt societati private care aplica in integralitatea ei legislatia fiscala, activitatea acestui sector este afectata in mod deosebit de munca -la negru-, suportand o concurenta neloiala acerba, mai ales in domenii traditionale din sfera reparatiilor de articole personale, gospodaresti si bunuri de folosinta indelungata, a constructiilor si instalatiilor, serviciilor de igiena personala, confectiilor textile, prelucrarii lemnului s.a.

Solicitam de urgenta revizuirea legislatiei in aceste domenii si masuri de aplicare eficiente.

Practicarea muncii la negru trebuie ca prin lege sa fie sanctionata cu radierea societatii din Registrul Comertului.

De asemenea, cerem infiintarea de tribunale comerciale care sa reduca durata de rezolvare a litigiilor si insanatosirea climatului de afaceri din tara.

2. Fiscalitatea excesiva intretinuta de politica autoritatilor

Incepand cu anul 1990, impozitele si taxele au inregistrat o crestere constanta, atat numeric, cat si valoric, ajungandu-se in prezent la peste 220 de impozite, taxe si alte obligatii financiare. Politica de investitii a organizatiilor cooperative a fost in mod semnificativ afectata de fiscalitatea, de la an la an tot mai ridicata, crescand nu numai numarul taxelor, impozitelor si contributiilor, dar si cuantumul unora dintre acestea. Politica fiscala nu a constituit o parghie de stimulare a dezvoltarii unor activitati profitabile, fiind restrictiva, inechitabila si orientata spre o rata a fiscalitatii ridicata.

Fiscalitatea asupra locului de munca se mentine in continuare ridicata. Acest fapt este un factor care afecteaza in mod serios disponibilitatea oricarui angajator din ramurile producatoare de valoare adaugata de a mari salariul, cel putin in zona vizibila a economiei, in pofida aplicarii cotei unice de impozitare a veniturilor.

Fiscalitatea se mentine ridicata si ca urmare a iertarii de datorii a marilor datornici sau a reesalonarilor de care au beneficiat multi dintre acestia in anii tranzitiei, reesalonarile fiind in realitate ajutoare de stat care genereaza o discriminare intre agentii economici.

Sectoarele monopoliste sunt si principalele furnizoare de arierate, volumul urias de datorii ingreunand desfasurarea intregului circuit economic productiv si conducand la decapitalizarea majoritatii agentilor economici.

Un alt factor care influenteaza fiscalitatea ridicata este si nerealizarea unei reforme reale in administratia centrala si locala in ceea ce priveste aparatul supradimensionat al acestora, ceea ce conduce la cresterea nejustificata a unor taxe si impozite.

Este momentul sa se faca o restructurare a administratiei centrale si locale in sensul reducerii cheltuielilor si incredintarii unor activitati societatii civile.

Apreciem ca veniturile personalului bugetar nu pot sa le depaseasca pe cele din sectorul productiv privat.

3. Decalaje intre salariile diverselor categorii de personal

Situatia castigurilor salariale lunare brute in luna aprilie 2005, prezentate in Buletinul Statistic nr. 4/2005, editat de Institutul National de Statistica, prezinta urmatoarea structura:

– castigul salarial mediu brut pe economie 9.518.700 lei,

din care:

– industria prelucratoare: 8.245.600 lei

– textila si produse textile 5.657.500 lei

– pielarie si produse din piele 5.644.300 lei

– prelucrarea lemnului si

produse din lemn 5.585.100 lei

– energie electrica, termica, gaze si apa 15.045.400 lei

– posta si telecomunicatii 16.970.500 lei

– intermedieri financiare 34.626.900 lei

– administratie publica si aparare,

asigurari sociale din sistemul public 13.800.400 lei

Se observa clar decalajul la nivelul economiei nationale, pe linia castigurilor obtinute, intre salariile din ramurile economiei nationale generatoare de valoare adaugata, care actioneaza intr-un mediu concurential real, si cele din regiile autonome, companiile nationale, sistemul financiar bancar, care actioneaza in conditii de monopol, fara concurenta. Acesti producatori de monopol din zona utilitatilor publice si-au folosit din plin pozitia pe piata pentru a perpetua existenta unor grile de salarizare ridicate. De precizat si faptul ca nici castigurile salariale foarte mari din sistemul financiar-bancar nu au justificare. In ultima instanta, toate cheltuielile salariale din sectoarele monopoliste majoreaza nivelul taxelor si tarifelor practicate si afecteaza competitivitatea produselor destinate exportului.

Cea mai grava consecinta pe termen lung asupra perpetuarii diferentelor nejustificate de castig inregistrate pe piata muncii este insusi procesul de devalorizare a muncii. Tinerii care constata existenta unor decalaje foarte mari intre salariile oferite de piata muncii in meseriile din sectoarele productive care actioneaza in conditii de concurenta si salariile existente in sectoarele de monopol sunt prea putin interesati de insasi ideea de munca.

Pentru instaurarea unui sistem echitabil si favorabil unei valorificari superioare a resursei umane, este necesar sa se studieze legislatia europeana in domeniul retributiei si apoi sa se promoveze un set de legi corespunzator.

4. Majorarea continua a preturilor la principalele utilitati

Din pacate, principalii furnizori de utilitati sunt producatori cu pozitie de monopol, in general, regii de stat care isi acopera cresterile permanente de salarii si o mare parte din pierderi prin mariri nejustificate ale preturilor.

Evolutia si nivelul preturilor utilitatilor publice, in general, si al energiei electrice si gazelor naturale, in special, sunt factori ce influenteaza puternic activitatea agentilor economici si de care orice manager trebuie sa tina seama in elaborarea propriilor strategii de dezvoltare.

Spre exemplu, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (Buletinul Statistic de Preturi nr. 4/2005), indicii de crestere a preturilor de consum la principalele grupe de produse, in luna aprilie 2005 fata de luna corespunzatoare a anului 2004, sunt: marfuri alimentare – 106,3%, confectii – 105,2%, tricotaje – 106,6%, combustibili – 119,6%, energie electrica – 112,6%, gaze – 146,9%, apa, canal – 127,9%, servicii postale – 157,0%, in conditiile unui indice mediu de crestere a preturilor de 110,0%. In conditiile in care ponderea cheltuielilor aferente utilitatilor in pretul de productie al produsului este una semnificativa, acest fapt conduce la diminuarea manoperei in ramurile producatoare care actioneaza in conditii de concurenta, ceea ce atrage lipsa de atractivitate a locurilor de munca din sectoarele care actioneaza pe o piata concurentiala.

Se impune o analiza a acestor aspecte si stabilirea unor reglementari care sa asigure o activitate economica normala in concordanta cu legile economiei de piata.

5. Lipsa unei protectii reale a organizatiilor cooperative producatoare in fata produselor de calitate indoielnica

Organizatiile cooperative sunt supuse concurentei neloiale din partea producatorilor de marfuri ieftine care nu ofera nici un fel de garantie, dar care sunt adesea preferate de largi categorii de consumatori, datorita veniturilor reduse ale acestora, dar si lipsei de informatii. O situatie similara se inregistreaza in ceea ce priveste anumite tipuri de prestari de servicii pentru populatie, avand in vedere existenta atelierelor care functioneaza in baraci de metal, pe trotuare, spatii verzi sau in scari de bloc, lipsite de conditii elementare de igiena, in care meseriile se exercita intr-un mod neprofesional reprezentand un real pericol social, un atentat la interesele consumatorului.

Pe de alta parte, aceste activitati constituie o concurenta neloiala pentru organizatiile cooperative si pun in pericol stabilitatea locurilor de munca din cooperatia mestesugareasca.

Este o datorie morala din partea cercurilor decizionale de a proteja productia realizata in unitati in care isi desfasoara activitatea personal cu dizabilitati. Acest lucru se poate realiza printr-un acces prioritar la comenzile publice, sistem utilizat in majoritatea tarilor occidentale ca fiind cea mai umana si economica solutie.

Se impune aprobarea unei legislatii privind exercitarea meseriilor conform legii in domeniu existente in Germania.

Consiliul National de Conducere al Cooperatiei Mestesugaresti apreciaza ca imperativa luarea masurilor mentionate si rezolvarea problemelor ridicate de Conferinta Cooperatiei Mestesugaresti din anul 2003 si cuprinse in documentul -AGENDA 23- si face un apel in acest sens catre toti factorii de decizie, factorii politici si reprezentantii societatii civile.

Cooperatia mestesugareasca isi exprima, si pe aceasta cale, disponibilitatea de a participa activ la concretizarea acestor eforturi, in masura in care sectorul cooperatist va beneficia de un cadru legislativ favorabil dezvoltarii sale, in concordanta cu interesele membrilor si ale colectivitatii in care acestia isi desfasoara activitatea, cu respectarea principiilor si valorilor universal recunoscute, ce anima miscarea cooperatista de peste un veac si jumatate, si in acest sens cerem amendarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei si aprobarea Legii cooperatiei mestesugaresti care se afla in dezbaterea parlamentului din anul 1996.

Consiliul National de Conducere al Coopreatiei Mestesugaresti

17 iunie 2005 – Eforie Nord