Chiliman, arătat cu degetul pentru stoparea ilegală a construcției cartierului „Henry Coand

Scandalul iscat pe marginea cartierului "Henry Coandă" – o afacere de câteva zeci de milioane de euro, care a exclus tradiționalii samsari de terenuri scumpe – emană pe zi ce trece un puternic iz politic cu tentă liberală. Recent, sute de persoane care au contractat case în cartierul Henry Coandă, dar s-au văzut în imposibilitatea de a intra în posesia caselor mult-visate, spun că principalul vinovat de stoparea proiectului imobiliar este primarul sectorului 1, Andrei Chiliman.  Acesta este acuzat că, făcând abuz de prerogativele conferite de lege, a refuzat în mod nejutificat să elibereze autorizația de construire, deși exista aprobat un PUZ în acest sens. Oamenii îl acuză pe Chiliman că tergiversarea nejustificată a proiectului imobiliar ar fi rezultatul unor interese liberale, ținând cont de faptul că persoanele care au revendicat peste noapte bucăți din terenul pe care urma să se construiască cartierul bucureștean ar avea puternice conexiuni liberale.
În 2003, Ministerul Transporturilor și Locuinței anunța, cu mare pompă, lansarea proiectului de construire a celui mai modern cartier din România, Henri Coandă, ce urma să se întindă între aeroportul Băneasa și comuna Voluntari, în partea de nord-est a Capitalei. Conform proiectului, cartierul urma să cuprindă 3.012 locuințe, din care 1.230 case, 338 apartamente, toate urmând să fie achiziționate prin credit ipotecar.  În iunie 2003, premierul de atunci, Adrian Năstase, și ministrul de resort, Miron Mitrea, au inaugurat expoziția de case cu vânzare prin credit ipotecar, organizată de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), ei anunțând atunci că "lansarea fazei operaționale a proiectului Henri Coandă reprezintă un moment deosebit pentru bucureșteni", iar "proiectul se va întinde pe o perioada de 3-4 ani". Pentru cele aproximativ 3.200 de unități locative, Executivul a luat de la MApN circa 50 de hectare de teren, pe care, printr-un alt act normativ, le-a trecut în administrarea Primăriei Sectorului 1. Interesant este că proiectul "Henri Coandă" a fost inclus în Planul Urbanistic Zonal, încă din ianuarie 2003, fiind aprobat de Primăria Sectorului 1. Aceast lucru confirma practic faptul că terenul respectiv este liber de sarcini, adică nu face obiectul nici unui proces de revendicare. Ulterior, acest lucru a fost reconfirmat de Justiție prin întocmirea intabulărilor pe fiecare parcelă a terenului în cauză. Așadar, totul era în ordine cu terenul, mai trebuia doar ca ANL să rezolve problemele birocratice. La un moment dat, după atribuirea loturilor pentru case, ANL a prezentat un calendar al contractării locuințelor în "Henri Coandă". Astfel, în iulie 2003 începea depunerea dosarelor de solvabilitate, etapă continuată cu depunerea opțiunilor pentru locuințe, soluționarea suprapunerilor (începutul lui august), depunerea avansurilor la bănci (11-15 august) și apoi etapele cu adevărat "grele": semnarea contractului de mandat (18-29 august), a contractului de construire (1-5 septembrie) și a celui de ipotecă cu banca (8-12 septembrie). Ca urmare, abia în iulie 2004 s-au încheiat primele contracte, iar alți 400 de oameni n-au reușit să încheie decât un contract de mandat.

"Blestemul" numit Chiliman

Ca și cum aceste tergiversări nu ar fi fost de ajuns, după alegerile locale din 2004, când liberalul Andrei Chiliman a ajuns primar al sectorului 1, a început nebunia. Tam-nisam, el a blocat proiectul "Henri Coanda", invocând existența unor așa-zise revendicări pe terenul din partea rezervată Sectorului 1, dar și lipsa fondurilor pentru utilități.
În mod surprinzător, în septembrie 2004, primarul Chiliman, pe fondul existenței unor interese imobiliare cu parfum liberal, a decis să blocheze cu de la sine putere proiectul "Henri Coandă", cu toate că sectorul 1 se confrunta cu o situație locativă explozivă, iar mulți dintre contractanții caselor rămăseseră pe drumuri din cauză că își vânduseră apartamentele la bloc pentru a putea să-și împlinească visul de a sta la o casă.
Astfel, invocând anumite "semnale din presă", Chiliman a declarat că "nu voi elibera nici o autorizație de constructie, până când nu se soluționează revendicările proprietarilor (n.r. – terenului preluat de la MapN)". Care revendicări? Unele fictive, despre care Chiliman recunoștea că le-ar fi văzut… în presă. Nu la Primărie. "Eu, personal, nu cunosc oficial un astfel de caz (n.r. – de retrocedare). Nu există sesizări în acest sens la primărie. Însă ne-am sesizat (n.r. – din presă) și am cerut serviciilor de specialitate să verifice situația juridică a terenurilor. Eu nu voi semna nici un fel de autorizație de construcție până nu se lămuresc toate aspectele juridice ale acestui proiect", declara ferm primarul Chiliman, un personaj care în alte cazuri a acordat autorizații de construire chiar dacă legea a fost încălcată. Degeaba s-a chinuit ex-șeful ANL, Corneliu Popescu, să-i explice lui Chiliman că pe terenul pe care urma să se ridice cartierul Henri Coandă a fost aprobat PUZ-ul și ca atare pământul nu mai poate fi restituit în natură, chiar dacă ar exista și un milion de revendicări. "Proprietarii pot primi, în baza Legii 10/2001, despăgubiri sau terenuri în alt loc", a explicat Corneliu Popescu, care avertiza că dacă edilul liberal nu semnează autorizația de construire după perioada legală de așteptare, ANL va începe cu forța construcția caselor.

Pentru primarul de la 1 legea e opțională

Învestit în funcția de ministru delegat pentru lucrări publice, realizând că sute de oameni care încheiaseră un contract de construire erau călcați în picioare de Andrei Chiliman, secretarul de stat Laszlo Borbely a dat la un moment dat semnale optimiste că încearcă salvarea realizării cartierului Henri Coandă. Mai întâi a fost declanșat un control, încheiat cu demiterea directorului Popescu pe motiv că proiectul a fost gândit în stil megaloman și a avut un management "total defectuos". Ca urmare, la conducerea ANL a fost numit tot un Popescu, până atunci viceprimar la Piatra Neamț, coleg de partid cu… Andrei Chiliman. Ca urmare a unor înțelegeri de culise, la un moment dat ministrul Laszlo Borbely a găsit o soluție, care însă friza penibilul: regândirea proiectului, în sensul realizării unui cartier mai mic, eventual în zona Voluntari. Ideea este însă neviabilă, pentru că utilitățile nu pot fi trase decât dinspre sectorul 1, iar înjumătățirea cartierului ar lăsa pe dinafară sute de oameni care au obținut legal un lot în acea zonă și care vor trebui să-și caute dreptatea în procese costisitoare și de durată (n.r. – de altfel, Borbely a și declarat în martie a.c., la Târgul Privat de Vile, că există 500 de contracte încheiate pentru cartierul Henri Coandă care vor fi rezolvate în instanță).
Realizând cavalcada de procese care urma din cauza deciziei unilaterale și nejustificate a lui Andrei Chiliman de a bloca proiectul, ministrul Borbely i-a remis la un moment dat edilului liberal o adresă dură în care îi arăta ca blochează nejustificat emiterea autorizației de construire. Argumentele lui Borbely au fost imbatabile, ele regăsindu-se și într-un comunicat care s-a aflat pe site-ul ANL, în care ministrul îi amintea primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, de existența OUG 22/2000 pentru modificarea și completarea Legii Locuinței nr. 114/1996, aprobată prin Legea nr. 250/2001, conform căreia "lucrările privind clădirile și terenurile necesare pentru construirea de locuințe prin ANL, cu excepția caselor de vacanță, sunt de utilitate publică". Mai mult, prin acea adresă, Chiliman a fost avertizat că își asumă răspunderea penală dacă va continua să blocheze proiectul "Henri Coandă". Cu toate acestea, până acum lui Chiliman nu i-a păsat nici de drama celor 567 de oameni care au încheiat contracte de construire și nici de repercusiunile care rezidă din încălcarea nejustificată a legii, atâta vreme cât pentru proiectul de blocuri în cartierul Henri Coandă, autoritatea locală nu a eliberat încă autorizația de construire.

Legături "periculoase"

Conform datelor oficiale, proiectul "Henri Coandă" a fost blocat după ce un anume Radu Fotino, neinteresat de teren până în 2000, a revendicat în calitate de succesor, chiar în ultima zi când s-au mai primit cereri în baza Legii 1/2000, o parte din terenul pe care urma să se ridice cartierul ANL. În mod surprinzător, deși autoritățile din Ilfov i-au recunoscut dreptul de moștenitor lui Fotino, acestea au refuzat la un moment dat să stabilească un amplasament exact al terenului pe care acesta îl revendicase. La un moment dat însă a apărut în scenă Andra Luminița Râșnoveanu, fostă colaboratoare apropiată a senatorului liberal Teodor Meleșcanu de pe vremea cand acesta era președinte ApR și fostă secretar general adjunct al PNL dupa fuziunea liberalilor cu ApR. La începutul lui august 2005, ea a încheiat cu Fotino un contract de mandat gratuit, prin care să-l reprezinte în instanță. Ulterior, în mai puțin de o lună, Râșnoveanu a obținut, pe baza unui raport întocmit de un expert cadastral care nu avea dreptul să facă expertize judiciare, o sentință de oprire a lucrărilor la cartierul Henri Coandă. Aceasta obținută, culmea, după ce primarul Chiliman anunțase că nu emite autorizația de construire pentru cartierul ANL din cauză că există anumite cereri de retrocedare, care însă nu fuseseră înregistrate oficial.