Băsescu: „Obligația față de românii din afara frontierelor este deasupra banilor”

Aflat ieri la Sulina, la o tabără de vară unde se aflau mai ales tineri din Basarabia, Traian Băsescu a creat dintr-o singură mișcare subiecte pentru agenda publică internă și internațioanlă – atåt pe sectorul politic, cåt și economic și chiar geopolitic. Din seria de „rachete“ trase de Traian Băsescu la „poligonul“ de la Sulina, o parte țintesc teme de politică internă, o altă parte lovesc ținte din preajma granițelor, ba chiar una dintre „rachete“, cea cu Statele Unite ale Europei, s-ar putea spune că este corespondentul unei rachete transcontinentale de tip Minuteman. Pe tema de politică internă Băsescu s-a pronunțat cu privire la utilizarea, pentru anul 2012, a votului uninominal necompensat, într-un tur sau două, afirmație la care deja au sărit cu gura udemeriștii, iar pe tema economică el s-a referit la necesitatea continuării proiectului Roșia Montană, dar cu condiția schimbării procentelor de participare la profit a statului romån, chestie la care deja au sărit cu gura unii dintre liberali, cum este Renate Weber, un fel de peduncul al lui George Soros, unul dintre „filantropii“ intromisionați în afacerea aurului de la Roșia Montană.
În același context, președintele a lansat și o idee cu bătaie lungă, despre conceptul Statelor Unite ale Europei, concept ce izvorăște de la A. C. Popovici, unul dintre promotorii unei federații europene, autor în 1906 al conceptului Statelor Unite ale Austriei Mari, idee transformată apoi în schița de concept a unei confederații a Statelor Unite ale Europei. „UE pierde constant, în ultimii zece ani, în competitivitate în raport cu China, SUA, cu alte mari puteri economice. Și când nu ai forță economică, nu poți fi nici o forță militară. Degeaba ataci Libia, că nu câștigi războiul. Iar securitatea este fundamentală, iar securitate nu se poate face decât cu bani, iar banii nu pot fi produși decât de o economie performantă. Iar o economie fragmentată, cu politici diferite în 27 de state, nu ne face competitivi din punct de vedere economic. Ne trebuie, ca europeni, performanță economică, ne trebuie securitate și aceste două elemente fundamentale nu pot fi făcute decât prin decizii politice fundamentale. Și repet teza prin care am trecut deja: trebuie să decidem repede, în următorii doi-trei ani, dacă vom crea «Statele Unite ale Europei» sau nu. Și subiectul este extrem de delicat și dificil pentru că trebuie asigurat un leadership formidabil la nivel european, care să convingă cele 27 de națiuni – 28, că intră și Croația de îndată – că numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o mare putere economică și o putere militară pe măsură, capabilă să asigure securitatea cetățenilor ei.“
Traian Băsescu a și primit o replică de la Sever Voinescu, fostul său consilier, care a afirmat că nu i se pare simpatică ideea. „Părerea mea personală este că, pe cât e de frumoasă, pe atât e de nerealizabilă această idee. Mi-e greu să cred că țările europene vor accepta, mai ales după această criză, vor accepta o formulă federativă, federală. Și, de altfel, proiectul unei astfel de Europe, mie, unul, nici nu-mi e foarte simpatic“, a declarat vicepreședintele democrat-liberal.
Concepul unui bloc geopolitic european, opozabil celui eurasiatic și atlantic, nu trebuie însă să-i fie simpatic sau nu lui Sever Voinescu, oricum faptul că Traian Băsescu a ales acest loc, la gurile Dunării, pentru a lansa această temă de mare interes geopolitic, în contextul unei întâlniri cu tinerii din Basarabia, spune mai multe decât se vede cu ochiul liber.

Reacție față de mătrășirea Istoriei Românilor la Chișinău: „o să vă ținem minte“

„Rafalele“ lui Băsescu au acoperit și situația din Moldova, unde noii „democrați“ continuă politica dusă de comuniștii lui Voronin în privința cursului de „Istoria Românilor“. Față de „lucrarea“ guvernului de la Chișinău Traian Băsescu a avut o replică sibilinică: „Pentru noi, schimbarea Istoriei în R. Moldova este o dezamăgire. Nu ne vom supăra pe autoritățile de la Chișinău, dar o să ținem minte“. Când Băsescu începe să te țină minte, devine interesant, dacă ne uităm la ce a fost și ce a ajuns Sorin Ovidiu Vîntu după ce a început să fie ținut minte. Președintele a adăugat: „Este greu de înțeles, cu atât mai mult cu cât acum 2 ani au fost solicitate cărți de «Istoria Românilor». Am făcut pe cheltuiala statului român 450 mii de manuale și iată că anul acesta se scot din program“.
Un nou curent „moldovenist“ este alimentat acum la Chișinău, sub guvernarea „democrată“, iar Istoria Românilor stă în gât și actualilor urmași ai lui Voronin. Guvernul actual de la Chișinău, ca și guvernarea comunistă anterioară, urmărește anihilarea conștiinței sociale și identitare românești a noilor generații de barasabeni, împingând Istoria Românilor sub preș și, în schimb, încercând prin varii metode actualizarea „teoriilor“ moldovenismului de sorginte sovietică și rusă.
Unul dintre cei mai influenți și importanți ziariști de la Chișinău, Constantin Tănase, comenta astfel esența chestiunii actuale a Istoriei Românilor: „Guvernul «liberal-democrat» de la Chișinău, condus de un absolvent al Facultății de Drept a Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași, a facut ceea ce nu au avut curajul să facă nici guvernele comuniste conduse de Tarlev și Greceanâi – a lăsat istoria noastră fără… determinativ. Toate istoriile sunt ale cuiva: Istoria Romei, Istoria Bizanțului, Istoria Rusiei… Istoria noastră însă se va numi simplu și măreț: Istoria. Cum ai spune Lenin, Stalin, Brejnev, Voronin, Filat – ce nu e clar aici?!. Ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova se numeste Restaurație! Asistăm la un proces de recomunizare și resovietizare sub drapelele integrării europene“.
Istoria nu este o materie oarecare, are un rol fundamental în alcătuirea identitară a generațiilor prezente, fără cunoașterea și înțelegerea trecutului prezentul pierzându-și orice noimă. „Trecutul, acest cumul de experiențe fixate în bunurile patrimoniului colectiv, dobândește valoare numai prin actualitatea lui în conștiința socială“ – spunea C. Rădulescu-Motru („Personalismul energetic și alte scrieri“, Ed. Eminescu, 1984, p. 34).
În ce privește felul în care trecutul stalinist încă dictează la Chișinău, este relevantă o Notă a Comisarului sovietic Cristian Rakovski care îi scria, în februarie 1925, lui Stalin: „Este în interesul nostru (adică al Moscovei, n. n.) să vorbim cât mai puțin despre Basarabia și, dimpotrivă, să-i impunem pe basarabeni să vorbească despre ei înșiși cât mai mult posibil. Numai astfel vom înlătura impresia că noi suntem difuzorii unui oarecare imperialism roșu“.
„Strategia“ lui Rakovski seamănă cu ce se întâmplă chiar acum la Chișinău, iar reacția șefului statului român este prima replică instituțională a României față de evoluția mișcărilor perfide de inspirație rusească a actualilor „democrați“ ce i-au succedat lui Voronin, cățărându-se la putere pe sângele copiilor ieșiți în stradă în aprilie 2009 pentru a protesta împotriva comuniștilor.
Cu privire la bursele de studiu acordate de România basarabenilor, președintele a afirmat că: „România are o obligație morală față de Republica Moldova și nu cred că o să apară un politician care să spună: reducem numărul de posturi, că anul trecut s-a făcut trecerea de la 2.100 la 5.000 de burse pentru vorbitorii de limbă română, nu numai din R. Moldova, dar și din jurul frontierelor, altele decât cea cu R. Moldova.
Deci, nu, nu se va schimba nimic, dimpotrivă, eu cred că orice guvern va căuta să mărească asistența dată tinerilor români din R. Moldova și din jurul frontierelor, pentru că, fie ea și criză profundă, cum am avut noi în anii 2009 și 2010, este ceva care e deasupra banilor și acest ceva care e deasupra banilor este obligația față de românii din afara frontierelor“.
Fereastra către Europa deschisă Moldovei prin jerfa tinerilor care au ieșit în stradă în aprilie 2009, pentru a protesta față de comuniștii rusofili, nu va sta însă deschisă la nesfârșit, a mai avertizat Traian Băsescu: „Procesul de integrare a Republicii Moldova în UE depinde strict de oamenii politici de la Chișinău. În momentul de față, există deschidere față de Republica Moldova, după câștigarea de două ori a alegerilor de către alianță (alianța de partide proeuropene – n.n.) , există deschidere, dar Republica Moldova trebuie să înțeleagă că nu ea este prioritatea UE“.
Faptul că România, cel mai important avocat al Republicii Moldova, este tratată de actualii guvernanți de la Chișinău în parametri similari celor utilizați de comuniști, eliminând din școli manualul de istorie a românilor, nu este de bun augur. Iar faptul că Traian Băsescu, deși nu a făcut mare caz de asta, dar a arătat: „Vom ține minte“ este de ținut minte…

George Roncea