Abuzul de pozitie dominanta

Detinerea unei pozitii dominante pe piata romaneasca nu este interzisa. Agentii economici care detin o pozitie dominanta pe o piata relevanta intra sub incidenta Legii concurentei numai daca abuzeaza de aceasta pozitie prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor.

Abuzul de pozitie dominanta este definit in Glosarul de termeni OECD ca fiind acele -practici comerciale anticoncurentiale in care, o firma detinand o pozitie dominanta se poate angaja pentru a-si mentine sau consolida pozitia pe piata-. Aceste practici ale firmelor, deseori controversate, pot fi considerate ca exploatare abuziva sau necorespunzatoare a controlului monopolist al unei piete, menita sa restranga concurenta. Termenul a fost inclus in mod explicit in legislatia concurentei din diverse tari cum ar fi Canada, Piata Comuna si Germania. In SUA este definita ca o actiune care se intreprinde pentru monopolizarea unei piete (se numeste chiar -monopolizare-).

In Romania, Legea concurentei interzice practicile anticoncurentiale care inglobeaza comportamentele monopoliste, respectiv intelegerile tip cartel si abuzul de pozitie dominanta. De asemenea, sunt interzise concentrarile economice care au ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.

Cele mai frecvente forme de manifestare a abuzului de pozitie dominanta sunt: a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari; b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; c) aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala; d) conditionarea incheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; e) realizarea de importuri fara competitie de oferte si tratative tehnico-comerciale uzuale, in cazul produselor si serviciilor care determina nivelul general al preturilor si tarifelor in economie; f) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor, sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni; g) exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate.

Concret, pentru aplicarea prevederilor din Legea concurentei este necesara o analiza ce cuprinde trei etape: definirea pietei relevante, identificarea pozitiei dominante si analiza prin investigatie a activitatii specifice firmei pentru a constata daca a abuzat de pozitia sa.

Pentru a se determina daca o firma are cu adevarat pozitie dominanta pe piata, trebuie evaluati o serie de factori precum segmentul de piata, dimensiunea barierelor la intrare (marimea costurilor la intrare si marimea costurilor nerecuperabile la iesire), posibilele reactii concurentiale ale rivalilor, schimbarea naturii produsului (costurile la schimbare, reputatia calitatii inalte, integrarea puternica pe verticala, avansul tehnologic) etc. Alti factori care indica dominatia pietei sunt integrarea puternica pe verticala sau un sistem de distributie bine dezvoltat, tehnologie superioara, o marca renumita, o gama larga de sortimente, fiecare dintre acesti factori punand mari bariere la intrare, anterior prezentate.

Abuzul de pozitie dominanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de agentul economic in anul anterior sanctionarii.