De mult-discutatele și mai puțin judecatele dosare ale fostului premier Adrian Năstase a ajuns să se intereseze chiar și comisarul european Olli Rehn. Acesta a întrebat-o pe Monica Macovei, fostul ministru al justiției, la o conferință despre criminalitate și guvernare, în ce stadiu al procesului au ajuns dosarele de mare corupție, inclusiv cel al fostului premier Adrian Năstase.
Prezent la o conferință despre criminalitate, Olli Rehn s-a interesat de dosarul fostului premier Adrian Năstase și a precizat că la începutul mandatului său în 2004, când România încă nu era membră UE, a fost foarte îngrijorat de evoluția țării noastre. Acesta a mai comentat că nu Comisia Europeană a luat decizia ca România și Bulgaria să adere în 2007, ci statele membre, cu excepția unui stat nordic, "foarte încăpățânat". Disputele dintre statele membre și Finlanda, statul nordic care s-a opus aderării României și Bulgariei, au dus la crearea mecanismului riguros de supraveghere a noilor intrate în UE, cel care include și clauza de salvgardare, a explicat comisarul european. Despre clauza de salvgardare și dacă aceasta va fi activată pe domeniul justiției în România, o să aflăm în iulie, când va fi publicat raportul Comisiei Europene.
The Economist: Raportul din februarie pe justiție a fost plin de cinism
Cât despre raportul din februarie, "The Economist" a comentat că studiul a arătat cinism în privința reformei din România, inventariind probleme cu care se confruntă țara noastră. Cu toate acestea, publicația susține că nu se așteaptă ca raportul din vară să activeze clauza de salvgardare deoarece oficialii europeni consideră că nici măcar această măsură nu ar folosi la nimic, prin nerecunoașterea deciziilor instanțelor judecătorești din cele două țări. "Judecătorii corupți ne-ar râde în nas", a argumentat unul dintre oficialii europeni, "în timp ce reformatorii care încearcă să schimbe sistemul din interior ar pierde teren", a precizat publicația cu privire la urmările activării clauzei. Despre acest aspect a comentat și un alt demnitar european, care a apreciat că o întreagă generație de judecători trebuie să părăsească posturile înainte ca lucrurile să se schimbe. Reformiștii din generația tânără trebuie protejați, atât pentru binele lor, cât și pentru binele țării și al Europei.
După aderare, reforma "a luat o pauză"
O altă problemă pe care jurnaliștii de la "The Economist" au dezbătut-o a fost aceea că, după aderare, în Bulgaria și în România, reforma a cam bătut pasul pe loc în domeniul justiției. Cu toate acestea, oficialii UE sunt de părere că cele două state sunt mai ușor de ajutat acum când sunt parte integrantă decât atunci când nu erau incluse în UE. Iar impunerea clauzei de salvgardare nu ar ajuta nimănui, deoarece reforma trebuie făcută din interior, nu invers. Cât privește reforma în sistemul juridic, aceasta fiind una dintre condițiile de aderare, jurnaliștii de la "The Economist" menționează că țărilor foste comuniste le-ar fi fost de ajutor și o altă condiție, anume lustrația. Însă în momentul actual cerințele se limitează la crearea de agenții independente anticorupție și reformarea justiției, fără ca lustrația să fie luată în seamă.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
