Anticipatele – proba de curaj pentru Tariceanu si Schroder

In Romania, alegerile anticipate au fost compromise de premierul Tariceanu, care a renuntat sa-si mai dea demisia, sub pretextul ca trebuie sa se ocupe de inundatii. In Germania, unde procedurile pentru declansarea unui scrutin inainte de termen sunt la fel complicate ca in Romania, procesul a inceput o data cu anuntul presedintelui Horst Kohler privind dizolvarea Camerei Deputatilor. Scriitorul si analistul William Totok a facut pentru Radio Europa Libera o paralela intre cele doua cazuri: -Decizia presedintiei germane de a declansa alegeri anticipate a devenit necesara dupa ce seful guvernului, cancelarul Gerhard Schroder, s-a pronuntat pentru alegeri anticipate, iar parlamentul i-a retras increderea. Schroder si-a motivat decizia prin faptul ca numai alegeri noi ar legitima reformele pe care a incercat sa le impuna in ultimii ani. Daca electoratul va decide sa voteze pentru un alt partid, asta inseamna ca el respinge politica nepopulara a actualului guvern de coalitie format din social-democrati si ecologisti. Situatia germana prezinta anumite similitudini cu ceea ce s-a intamplat in ultimele zile in Romania. Aici primul-ministru si-a anuntat de asemenea demisia, declarand initial ca aceasta decizie este irevocabila. La Bucuresti s-a mai spus ca numai alegerile anticipate ar debloca situatia in care s-a ajuns, dupa respingerea de catre Curtea Constitutionala a unor articole din pachetul de legi privind reforma justitiei. Retractarea premierului, intervenita dupa demisia anuntata, prezentata acum tot ca irevocabila, a fost calificata de unii analisti drept neserioasa. Daca Schroeder s-ar trezi acum sa declare ca renunta la retragerea guvernului si la organizarea de alegeri anticipate, s-ar face nu numai de ras, ci s-ar descalifica pentru totdeauna ca om politic. Asta, indiferent de calitatea masurilor luate sau de controversatele reforme initiate in timpul guvernarii. Plecarea unui guvern inainte de expirarea mandatului nu este un pas fara repercusiuni sau riscuri pentru sistemul democratic. Profitorii nedoriti de politicienii democrati in astfel de situatii sunt, de obicei, populistii. Chiar daca populistii nu au solutii realiste, ei au o putere emotionala asupra unui electorat derutat, nemultumit sau suparat din varii motive, subiective sau obiective. In Romania, opozitia peremista sau populistii din PSD isi freaca mainile de bucurie. In Germania, mai ales in partea rasariteana, populistii stangisti se bucura de o audienta sporita, pregatindu-se sa intre in parlament, unde vor dezechilibra balanta politica. In Germania, jocul de-a demisia al unui om politic nu este de imaginat. Daca Schroder spune ca nu mai vrea, atunci lumea il crede. Daca Tariceanu spune astazi ca nu mai vrea, lumea tot il crede. Dar daca spune dupa aceea ca vrea din nou, lumea ce sa mai creada?-.