Forma galaxiei Calea Lactee, modelată de impactul cu o galaxie pitică

Forma de spirală a Căii Lactee, ce conține circa 200 de miliarde de stele, printre care și Soarele, ar fi putut să rezulte din coliziunea cu o galaxie pitică, potrivit unui studiu publicat, joi, în revista științifică britanică Nature, informează AFP.
Brațele spiralate ale Căii Lactee ar fi putut să se formeze în urma a două ciocniri cu micuța galaxie a Săgetătorului, ce ar fi avut loc în decursul ultimelor 2 miliarde de ani, potrivit simulărilor realizate de cercetătorii de la Universitatea California, coordonați de Chris Purcell.
O nouă coliziune este prevăzută să aibă loc peste aproximativ 10 milioane de ani.  Când două galaxii intră în coliziune, forța impactului „smulge“ din amândouă galaxiile anumite stele, care formează dâre lungi. Ele au fost întinse progresiv în urma rotațiilor Căii Lactee și au format brațele actuale ale galaxiei și brațul din centrul ei.  Soarele se află pe unul dintre cele două brațe spiralate, la o distanță de circa 27.000 de ani lumină (un an lumină echivalează cu 9.460 de miliarde de kilometri) de centrul Căii Lactee.
Galaxia pitică a Săgetătorului (SagDEG) este greu de observat, pentru că se află aproape de planul discului Căii Lactee, pe partea diametral opusă de partea în care se află Soarele, în raport cu centrul galaxiei noastre.  În următorii 10 miliarde de ani, SagDEG, recunoscută în calitate de galaxie abia în 1994, va traversa din nou discul Căii Lactee. Precedentele două coliziuni au subțiat-o deja considerabil. Puternicul impact avut de această galaxie pitică asupra galaxiei noastre s-a datorat mai ales masei „materiei negre“, invizibilă și de natură necunoscută, conținută de SagDEG, afirmă autorii studiului.
„Când toată materia neagră a intrat pentru prima dată în contact cu Calea Lactee, între 80% și 90% din totalul acestei materii negre a fost smuls“, a declarat Chris Purcell. „Primul impact a creat instabilități care au fost amplificate și care au format rapid brațele spiralate“, a adăugat specialistul american.
Forțele gravitaționale care se manifestă în centrul galaxiilor și accelerația vitezelor lor cosmice (viteze de eliberare), asociată cu expansiunea universului, i-au făcut pe specialiști să presupună existența unei materii negre exotice și a unei ipotetice energii întunecate, de natură necunoscută, care formează până la 96% din conținutul universului.
Materia cunoscută – stele, planete, Terra și regnul viu cunoscut – reprezintă doar 4% din totalul universului, potrivit modelelor cosmologice concepute de specialiști în ultimele decenii.