Din patru in patru ani, prioritatile privind constructia de autostrazi in Romania se schimba. Rezultatul: reteaua de drumuri in partea de sud a tarii, atata cata e, a ajuns sa fie dubla fata de cea existenta in zona de nord. Daca pentru guvernul Nastase, autostrada Brasov – Bors era prioritatea numarul unu, membrii Cabinetului Tariceanu au schimbat macazul, concentrandu-se pe coridorul IV si lasand proiectul cu firma americana Bechtel de izbeliste. Proiectul privind refacerea istoricului Drum al Matasii – TRACECA, a carei constructie putea reduce handicapul retelei de drumuri din nordul tarii fata de reteaua din sud, a fost sters cu buretele de reprezentantii executivului. Astfel, partea de sud a Romaniei va mai castiga cateva sute de km de autostrada, in defavoarea zonei nordice. Potrivit premierului Calin Popescu Tariceanu, anul viitor inca un tronson din autostrada Soarelui va fi dat in folosinta, insa lucrarile la coridorul IV, in zona de vest, pot incepe abia peste un an, atunci cand vom dispune, daca vom dispune, de fondurile necesare demararii constructiei. Ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, da ca termen de finalizare a autostrazii Nadlac-Constanta anul 2011.
Desi in partea de nord a tarii reteaua de drumuri nu ajunge nici macar la jumatate din cea existenta in partea de sud a Romaniei, proiectul cu Bechtel se desfasoara la relanti. Negocierile guvernului cu reprezentantii firmei americane privind construirea autostrazii Brasov – Bors mai dureaza -pana cand se va obtine un pret mai convenabil-, potrivit ministrului transporturilor, Gheorghe Dobre. Acesta a precizat, recent, ca va purta negocieri la sange cu reprezentantii firmei Bechtel, -pentru ca este vorba de banul cetateanului-. Insa, refacerea istoricului Drum al Matasii – TRACECA a iesit din obiectivele guvernului Tariceanu, care si-a focalizat atentia catre coridorul IV, care nu mai este considerat prioritar de Uniunea Europeana, iar la sfarsitul anului, membrii UE s-ar putea sa ia decizia ca numai cinci din cele 30 de trasee transeuropene sa fie cu adevarat prioritare.
Pana in prezent, Uniunea Europeana a finantat 39 de proiecte de asistenta tehnica, cu o valoare de aproximativ 57,4 milioane de euro si 14 proiecte de investitii, cu o valoare de aproximativ 52,3 milioane de euro in cadrul programului TRACECA -Noul Drum al Matasii-, potrivit site-ului Ministerului Transporturilor. Atentia s-a focalizat pe infrastructura rutiera si feroviara, asa incat sa se creeze parghiile necesare pentru dezvoltarea coridorului TRACECA, drept alternativa la ruta nordica Transsiberiana, urmand ca autostrada TRACECA sa fie unita cu retelele de transport europene.
Sudul tarii are o retea dubla de drumuri fata de zona nordica
Potrivit proiectului TRACECA, raportul drumurilor dintre sudul si nordul tarii a fost dezechilibrat inca din perioada comunista, atunci cand investitiile in infrastructura au fost indreptate preponderent inspre partea de sud, procesul fiind continuat si in perioada post-comunista. -Un argument bun pentru aceasta afirmatie este oferit de alocarea fondurilor ISPA aprobate pana in prezent pentru infrastructura de transport – acestea sunt destinate exclusiv proiectelor aflate in jumatatea sudica a tarii. In mod interesant, Uniunea Europeana a inchis ochii fata de aceasta utilizare a banilor contribuabililor sai de catre guvernul roman intr-un mod ce nu promoveaza stabilitatea socio-economica si conduce la crearea unui dezechilibru regional semnificativ-, potrivit sursei citate. Astfel, daca lungimea aproximativa a drumurilor in jumatatea de sud a tarii este de 1.720 km, in partea nordica, lungimea totala nu este mai mare de 810 km. Daca luam in calcul densitatea – kilometri de drumuri/1.000 km patrati – in sud raportul este de 15, iar in nordul tarii de numai 7. In ceea ce priveste populatia, densitatea de drumuri/milion de locuitori, aceasta este de 131 km in partea sudica si de 94 in nordul tarii.
Autostrada Transilvania – in impas
Ceea ce ar putea insa diminua raportul retelei de drumuri din partea sudica si cea nordica a Romaniei, cu toate ca proiectul TRACECA se refera si la zona Moldovei, este autostrada construita de firma americana Bechtel (Brasov – Bors), insa reprezentantii guvernului Tariceanu au declarat inca de la inceputul anului ca prioritatea zero este coridorul IV. Astfel, in primele sase luni din 2005, lucrarile la autostrada Bechtel s-au restrans, treptat, pana cand firma americana a fost nevoita sa recurga la oprirea lucrarilor pe mai multe tronsoane, sute de angajati fiind concediati. -Purtam negocieri cu reprezentantii firmei Bechtel. Vrem ca proiectul sa intre in legalitate si purtam negocieri la avans si scrisoarea de garantie-, a spus recent ministrul transporturilor, care a recunoscut ca nu au fost inregistrate progrese semnificative la negocierile purtate pana in prezent. Acesta nu a vrut sa dezvaluie toate solicitarile facute catre firma americana, insa membrii guvernului au precizat in mai multe randuri ca sunt nemultumiti de pretul ridicat al contractului, care se ridica la aproximativ 2,2 miliarde de euro.
In 2006, inca un tronson din autostrada Soarelui va fi dat in circulatie
Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat recent la Mamaia ca in 2006 va fi dat in folosinta un nou sector pe Autostrada Soarelui, Drajna – Fetesti, iar guvernul se va concentra pe lucrarile la coridorul IV rutier. -Lucrarile la coridorul IV paneuropean pot fi incepute doar dupa parcurgerea unor etape obligatorii, iar costurile trebuie sa fie cat mai reduse-, a spus premierul. Desi Tariceanu considera ca din cauza ca bugetul pe anul in curs a fost facut in 2004 de fosta putere, iar coridorul IV a fost lasat de izbeliste, pentru inceperea lucrarilor la autostrada Nadlac – Constanta este nevoie de un an de zile pentru studiile de fezabilitate si contractele de finantare. In schimb, ministrul transporturilor a mentionat recent ca in 2010, cel tarziu 2011, coridorul IV va fi gata. Autostrada va avea 826 de km si va costa aproximativ 4,750 miliarde de euro, finantare din fonduri BEI si BERD, cat si fonduri de coeziune.
Premierul Tariceanu:
-Este inutil sa ne apucam de sapte proiecte si sa nu terminam nici unul-
Asadar, guvernantii cred ca, anual, vor fi construiti peste 160 km de autostrada, ceea ce este destul de greu de realizat, tinand cont de statisticile de pana acum privind construirea autostrazilor in Romania. Sorin Ionita, director executiv la Societatea Academica din Romania, considera ca acest lucru este foarte dificil si in nici un caz nu se poate termina pana in 2010-2011. -Eu cred ca nici pana in 2013, cand se va incheia ciclul bugetar al UE, nu se va atinge acest obiectiv- – considera directorul executiv al SAR. Premierul Tariceanu declara ca prioritate vor avea angajamentele fata de UE, respectiv coridorul IV, iar daca resursele ne permit, putem sa facem doua sau mai multe autostrazi. Trebuie sa le facem insa in masura posibilitatilor, -nu sa ne apucam de sapte proiecte si sa nu terminam nici unul-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
