Parlamentarii i-au pus din nou gând rău lui „draga de ANI”

Poate cea mai mare spaimă a parlamentarilor cu musca pe căciula este Agenția Națională de Intergritate. Deși lăudată în mai toate rapoartele de la Bruxelles care de altfel îndeamnă la sprijin pentru această instituție, ANI nu este tocmai pe placut aleșilor neamului care se simt amenințați că inspectorii agenției vor descoperi abuzurile pe care le fac în această calitate. Cu toate că a trecut discret pe lângă ochii presei această chestiune, Tudor Ciuhodaru a depus la Parlament un proiect de lege prin care acesta vine cu aberanta propunere ca parlamentarii să mai depună o așa-zisă‚ „declarație de studii“ în care fiecare să spună ce studii are. O măsură irelevantă deoarece parlamentarii sunt aleși de către popor, și nu numiți, iar nivel studiilor este irelevant din punct de vedere juridic. Totuși, Ciuhodaru are o agendă. În timpul dezbaterilor, el și grupul de „pătați“ vor încerca să ciuntească într-o nouă rundă din atribuțiile ANI, sau mai mult, prin tot soiul de inginerii deja cunoscute să încerce să demonstreze că funcționarea ANI este neconstituțională. Curajosul medic ieșean se află în conflict deschis cu ANI ai căror inspectori l-au cercetat la începutul acestui an pentru cumul de funcții, atât în Parlament, cât și la Spitalul „Sf. Ioan“ din Iași. În tot acest timp, acesta era și beneficiarul unei burse post-doctorale încasând practic trei salarii diferite pentru o navetă București-Iași de circa două-trei ori pe săptămână. Ciuhodaru este un adversar mai vechi ai ANI. În august 2010, alături de Daniel Oajdea acesta a decis să se abțină de vot în privința Legii ANI. Astfel, legea de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost adoptată de deputați în sesiunea extraordinara de luni cu 204 voturi pentru, 2 voturi împotriva și 2 abțineri. Semnalul privind noua șarjă a cavalerilor anti-ANI din Parlamentul României a fost dat săptămâna trecută de secretarul general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu.

Combinații juridice anti-integritate

Acesta a declarat că legea de funcționare a Agenției este în pericol după ce în Parlament au fost depuse trei proiecte prin care se dorește aducerea unor modificări, iar unii parlamentari fac presiuni asupra inspectorilor de integritate, prin declarații agresive. „Legea ANI este din nou în pericol. Există o preocupare serioasă în Parlament, pentru deschiderea dezbaterilor în ceea ce privește legea ANI. Mai exact, în acest moment, sunt trei proiecte de modificare a legii ANI. Cred că este o acțiune concertată și, odată intrată în dezbatere, legea ANI poate fi amendată în sensul în care cadrul legislativ și așa fragil și ineficient poate fi vulnerabilizat sau deteriorat în mod semnificativ“, declarat reprezentantul ANI. Acesta a mai adăugat că a observat în ultima vreme declarații politice publice foarte agresive ale unor membrii ai partidelor politice, care au legătură cu ANI și doresc desființarea acesteia, inclusiv prin aducerea ei în fața Curții Constituționale prin procesul legislativ. Georgescu este de părere că intensificarea atacurilor la adresa agenției au legătura cu recentele controale ale ANI care a demascat nepotismul de prin birourile unor parlamentari care-și angajau soțiile, mamele sau fii pe post de consilieri. Concret este vorba despre concluziile inspecției ANI care a stabilit că deputatii Oana Mizil (PSD), Mate Andras (UDMR), Stelică Strugaru (PDL), Sonia Drăghici (PSD) si Mihai Radană (minorități) ar fi încalcat legea conflictelor de interese. Cei cinci deputați și-ar fi angajat rudele în cadrul birourilor parlamentare proprii. ANI a depistat șase contracte încheiate de deputați cu rudele lor în valoare totală de 46.745 euro. Conflictul de interese este prevăzută și pedepsit de art. 253 din Codul Penal al României, scrie ANI pe site-ul său.

Noi cazuri de încălcare a legii

Dar cei patru parlamentari depistați în ilegalitate nu sunt singurii în această stare de ilegalitate. Inspectorii de integritate au sesizat ieri Parchetul instanței supreme cu privire la faptul că deputații Ioan Cindrea (PSD) și Karoly Kerekes (UDMR) și-au angajat rudele în cadrul birourilor parlamentare proprii, încălcând astfel regimul conflictului de interese. În urma evaluărilor demarate în luna noiembrie 2010, s-a constatat că Ioan Cândrea, deputat PSD, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soției sale, Amalia Cindrea, în perioada 05.10.2009 – 01.02.2011, în cadrul Biroului Parlamentar deținut în Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu. Beneficiul obținut în perioada 05.10.2009 – 01.02.2011 de către aceasta a fost de 35.061 lei (aproximativ 8.138 euro). În ceea ce-l privește pe Karoly Kerekes, deputat UDMR, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Szilard Kerekes, în perioada 2006 – 2010, și a soției sale, Ildiko Susana Kerekes, în perioada 2004 – 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deținut în Circumscripția electorală nr. 28 Mureș. Beneficiul obținut în perioada 2004 – 2010 de către cei doi a fost de 99.083 lei (aproximativ 23.000 de euro).
Beneficiul patrimonial total, obținut de rudele celor doi deputați în urma angajării prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese, a fost în cuantum de 134.144 lei (aproximativ 31.138 euro), informează ANI. Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a declarat luni seară, la TVR Info că în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție ar trebui instituite sancțiuni suplimentare din partea forurilor europene. Acesta a spus că  inspectorii de integritate sunt des amenințați în scris de către o serie de parlamentari, atât din partea formațiunilor guvernamentale, dar și din rândul opoziției.    

Nicolae Bucur