Învățământul românesc se zbate de ceva ani să iasă din starea de amorțeală existentă. Stilul pompieristic al demnitarilor și funcționarilor care s-au perindat pe la Ministerul Educației și Cercetării a făcut să avem încă școli la nivelul anilor '70 și o harababură generală. În acest context, un grup de profesori, experți și părinți a găsit necesar să atragă atenția asupra faptului că sistemul educației din România se află pe ultimele locuri din Europa, ca eficiență și calitate. Reuniți în așa-numitul "Comitet de criză pentru salvarea învățământului românesc", cei șapte semnatari ai unui bilanț pe ultimii 18 ani folosesc date din diferite rapoarte care ar dovedi acest lucru.
Autorii bilanțului cred că principala cauză a eșecului ține de subfinanțarea cronică a educației din perioada 1990-2004. În privința anilor de după 2004, ei admit că s-au făcut investiții importante în infrastructură, dar atrag atenția că problemele se mențin din cauza lipsei perfecționării profesorilor, în lipsa salarizării diferențiate și a managementului performant. Se pare că cifrele confirmă această situație. De exemplu, conform unei analize a Comisiei Europene, jumătate dintre copiii români cu vârstă de 15 ani au dificultăți de citire și înțelegere. Numai un sfert dintre absolvenții de gimnaziu din mediul rural urmează cursuri liceale, comparativ cu 80% din mediul urban, și doar 2,5 până la 3% dintre elevii proveniți din mediul rural urmează cursuri universitare. 80% dintre copiii care nu participă la nicio formă de învățământ sunt de etnie rromă, ceea ce înseamnă că aproape 30% dintre rromi sunt analfabeți. O rată de participare scăzută se înregistrează și în rândul copiilor cu nevoi educaționale speciale, din cauza numărului limitat de profesori calificați, a infrastructurii educaționale inadecvate și a comunicării precare între școală și comunitate. Pe de altă parte, ponderea profesorilor cu rezultate proaste sau mediocre la titularizare era, în 2007, de 60%, față de 18%, media în UE.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
