
După ce am publicat săptămâna trecută un material documentat în care arătam cum va plăti Ministerul Culturii câteva milioane de euro, în locul Iulius Group, pentru consolidarea Palatului Culturii din Iași, am primit un drept la replică din partea dezvoltatorului proiectului Palas, în care eram acuzați de erori grave legate de evoluția situației de la Iași. Și, pentru a ne demonstra cât de grav am greșit, oamenii de imagine plătiți de Iulian Dascălu ne-au trimis și vreo cinci fotografii considerate lămuritoare pentru modul în care s-a implicat Iulius Group în consolidarea Palatului Culturii. Or, tocmai fotografiile trimise arată că Iulius Group nici nu s-a atins de consolidarea Palatului Culturii, așa cum își asumase responsabilitatea prin avizul 249/2008 emis de Ministerul Culturii.
Iulius Group și-a consolidat doar propriile afaceri
Dar să începem cu începutul. În dreptul la replică suntem acuzați că am scris că „Ministerul Culturii a dispus, prin avizul 101/17.03.2010, efectuarea unor lucrări de consolidare a terenului pe care este amplasat Palatul Culturii din Iași, lucrări pe care Iulius Group, dezvoltatorul ansamblului urbanistic Palas, nu le-ar fi efectuat, în ciuda angajamentelor luate. Din păcate, faceți o confuzie gravă.
Prin avizul nr. 249/2008, dezvoltatorul Palas și-a luat angajamentul de a stabiliza versantul pe care este amplasat Palatul Culturii, în vederea construirii, în lateralele acestuia, a corpurilor de clădiri A, B (localizate în zona aripii din stânga a palatului) și E (localizate în dreapta palatului). Mai precis, studiile și soluțiile proiectanților și specialiștilor geotehnici recomandau stabilizarea doar acelor porțiuni din versant unde proiectul Palas prevedea imobile. Aceste lucrări au început în anul 2008 și au fost primele efectuate în ansamblul Palas, fiind finalizate, în procent de 100%, în 2009.
Din păcate, fotografiile trimise demonstrează foarte clar că Iulius Group a făcut consolidări de maluri și drenuri numai în zona în care era interesat pentru a-și construi mall-ul și celelalte clădiri de birouri spre Teatrul Luceafărul, Hotel Ramada, Hotel Moldova.
Așa cum se observă din fotografiile trimise cu generozitate de Iulius Group este foarte clar că sub versantul Palatului Culturii nu există realizate bariere din piloți forați (pe care se obligă acum Ministerul Culturii prin Avizul 101/2010 sa le realizeze pe cheltuiala proprie) și nici rețea de drenuri electropneumatice care să capteze apa subterană de sub Palatul Culturii ci numai din „arealul Palas“ (asa cum de altfel se și menționează în dreptul la replică!).
Tasările de teren din zona Palatului Culturii-demonstrate de măsurătorile specialiștilor
În încercarea de a demonstra gravele „erori“ apărute în ziarul „Curentul“, Iulius Group subliniază în dreptul la replică că: „Pentru a se asigura că zona a fost stabilizată, Iulius Group a implementat în 2008, ca măsură de siguranță suplimentară, un sistem de 19 indici topometrici, care verifică la milimetru eventuala dinamică a imobilelor din incinta și din proximitatea ansamblului Palas, inclusiv a Palatului Culturii. De la demararea lucrărilor și până în prezent, nicio clădire din perimetrul menționat nu s-a mișcat niciun milimetru. Aceste afirmații sunt însă contrazise chiar de specialiști. De la demararea lucrărilor și până acum Palatul Culturii s-a tasat mai mulți centimetri – nu asa cum se afirmă „nici un milimetru“, iar acest lucru este demonstrat de indicii topometrici privind tasările Palatului Culturii, din tabelul de măsurători anexat, semnat, ștampilat și total ignorat de specialiștii Iulius Group.
Tehnici în premieră de ignorat justiția
Pentru a lua ochii, dreptul la replică vorbește pe larg de investițiile de milioane de euro făcute de Iulius Group și de tehnicile în premieră făcute pentru consolidare: „Subliniem faptul că Iulius Group a investit peste 8 milioane de euro în lucrările de consolidare a versantului, dar și într-o rețea de drenuri electropneumatice de adâncime care captează vechea rețea de drenuri din centrul orașului și apa subterană din arealul Palas. Toate aceste lucrări, de o complexitate deosebită, au fost efectuate de cei mai buni specialiști în domeniu și în conformitate cu documentația tehnică aprobată, respectând condițiile impuse în avizele obținute de la instituțiile abilitate. Pentru consolidare s-au folosit tehnici în premieră în România. Astfel, fundamentul întregului areal Palas, de circa 12 hectare, a fost stabilizat cu piloți din beton armat de mare adâncime, precum și cu „pereți mulați“, procedură folosită la amenajarea galeriilor de metrou. S-au folosit peste 3.000 de piloți, 600 dintre aceștia (unii forați și la 25 de metri în subteran) consolidând, în laterale, versantul care susține Palatul Culturii, dar și vechile clădiri din vecinătate, între care Teatrul „Luceafărul“ și Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc“. Alți 20.000 de metri pătrați de „pereți mulați“ au întărit trotuarele și porțiuni din străzile Palat, Sfinții Constantin și Elena și Sfântul Lazăr.
Consultând specialiștii am aflat că „tehnicile în premiera în România“ privind piloți de beton armat, pereți mulați , etc, sunt vechi „de când lumea“. Ceea ce este într-adevăr în premieră în România este tehnica pe care a implementat-o Iulius Group privind construcția de clădiri private pe domeniul public fără Autorizații de Construire sau continuarea lucrărilor pe Autorizații de Construire emise ilegal, nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile etc.
Cât privește Avizul 249/2008 al Ministerului Culturii, atât de des invocat în dreptul la replică trimis de Iulius Group, instituțiile abilitate ale statului trebuie să vadă lucruri simple, pe care dezvoltatorul proiectului Palas era obligat să le îndeplinească, așa cum își asumase responsabilitatea prin avizul Ministerului Culturii, întrucât construcțiile se desfășoară în zona protejată a Palatului Culturii (sub 100 m). Este vorba de consolidarea versantului Palatului Culturii și executarea de drenuri electropneumatice de adâncime sub amplasamentul aceluiași obiectiv cultural de maximă importanță pentru patrimoniul țării. Avizul Ministerului Culturii dat în 2008 nu pomenește nimic de drenurile executate sub amplasamentul Teatrului „Luceafărul“, străzii Palat sau străzii Sf. Lazăr, așa cum nu prevede că procesul de consolidare va fi făcut doar pentru o bucățică de versant, așa cum s-a întâmplat în realitate. De asemenea, același document extrem de important pentru demararea lucrărilor la proiectul Palas prevede că responsabilitatea tasărilor sau inundării subsolului palatului în lipsa drenurilor „va fi asumată de actualul beneficiar – Iulius Group și autoritățile locale“.
Prin urmare, e limpede ca lumina zilei că dacă aceste lucrări obligatorii din Avizul 249/2008, fără de care Iulius Group nu primea autorizații de construire, erau executate, specialiștii în drept la replică ne-ar fi trimis fotografii cu ele nu cu alte zone din proiectul Palas și evident că dacă aceste lucrări ar fi fost executate nu venea să le bugeteze Ministerul Culturii prin Avizul 101/2010.
Deci în mod clar lucrările asumate prin aviz fie nu au fost executate, fie au fost făcute parțial și prost întrucât în Avizul 101/2010 se spune negru pe alb că e nevoie de : „consolidarea terenului prin realizarea unei bariere din piloți forați“ și „se propune refacerea sistemului de colectare și evacuare a apelor pluviale“. Or, toate acestea demonstrează clar că procesul de consolidare a Palatului Culturii fie a fost făcut de mântuială fie nu s-a făcut deloc din moment ce e nevoie de intervenția statului și de banii publici pentru salvarea acestui monument extrem de important pentru patrimoniul cultural și istoric al României.
Interesant de remarcat e și faptul că Iulius Group și-a angajat aceeași specialiști în PR care oferă consultanță și celor care au construit ilegal Cathedral Plaza din București și pe care justiția i-a obligat definitiv și irevocabil să dărâme clădirea. Am putea spune că povestea se repetă, deoarece și la Iași proiectul Palas este o sumă întreagă de ilegalități demonstrate și confirmate de către justiție.
Iulia Nueleanu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















