Expoziție dedicată victimelor comunismului la Muzeul Țăranului Român

Expoziția "Numitorul comun: Moartea", ce prezintă o serie de acțiuni de căutare și deshumare a unor opozanți ai regimului comunist, care au fost executați de Securitate, va fi vernisată vineri la Muzeul Țăranului Român din Capitală, informează un comunicat.
Vernisajul va avea loc vineri, la ora 15.00, în Sala Foaier, și va fi urmat de proiecția filmului "Patru feluri de a muri", un documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu despre crimele fostului regim comunist.
Expoziția va fi deschisă pentru public în perioada 21 octombrie – 6 noiembrie, la Muzeul Țăranului Român.
Expoziția a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer, beneficiind și de colaborarea Institutului pentru Liberă Inițiativă și a muzeelor de istorie din Turda și Aiud.
Expoziția prezintă o serie de acțiuni de căutare și deshumare a unor opozanți ai regimului comunist, care au fost executați de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952. Aceste acțiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren și pe baza unor solicitări venite din partea rudelor și urmașilor celor uciși, fiind desfășurate în perioada anilor 2007 – 2010, la început de către specialiști, arheologi și istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care a fost înființat din inițiativa lui Marius Oprea, în decembrie 2005, printr-o hotărâre a Guvernului Tăriceanu.
Schimbările instituționale intervenite în cadrul acestui institut, în februarie 2010, au făcut ca acest tip de investigații speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituției. Acești oameni își continuă însă importanta activitate de cercetare, fără nici un sprijin din partea statului, în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, care a fost înființat în aprilie 2010.

Fotografii din arhiva fostei Securități

Expoziția cuprinde obiecte descoperite asupra celor uciși, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securități sau făcute în timpul acțiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări și interviuri cu rude și urmași sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executați.
Manifestarea se adresează în primul rând tineretului, elevilor și studenților, dar și tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă știu prea puțin sau deloc despre atrocitățile și victimele directe ale Securității la începuturile regimului comunist în România.
Cazurile prezentate în cadrul expoziției cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împușcare, 21 dintre acestea fiind descoperite și apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităților Hălmăsău, Nepos (jud. Bistrița-Năsăud), Glodghilești, Băiești (jud. Hunedoara), Teregova (jud. Caraș-Severin), Răchițele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Dealul Capsei (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj) și mun. Satu Mare. Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Mușca, com. Lupșa, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locurile amintite, cei uciși au fost îngropați fie în gropi individuale (Glodghilești, Satu Mare, Băiești, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Răchițele, Gâlgău, Mușca) sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul ?ê?£asa-Poieni, Teregova, Sântejude-Vale), trei victime (Nepos) sau patru victime (Hălmăsău).

Mediafax