Ponta și economia, comunismul și haiducia

În timp ce liderii Europei se s-au întâlnit să găsească o soluție pentru ieșirea din criză a UE prin salvarea Greciei de la colaps, fapt ce ar angrena într-o gaură neagră toată economia Balcanilor, dar și a Europei, pupilul lui Ilici, Victoraș Ponta, s-a trezit să vorbească, ieri, marginal, despre ce înseamnă deciziile liderilor Europei. Fără a avea habar de principiile economiei, Victoraș a tras o concluzie populistă a la Karl Marx despre rolul statului și intervenționism în economie. El a înțeles simplist această recapitalizare a băncilor decisă ieri de liderii UE și crearea unui fond de 1.000 de miliarde de euro ca pe un fel de haiducie prin care bogații iau de la gura săracilor. Ponta, a declarat, ieri, la Craiova, că soluția găsită de Consiliul European în privința datoriei Greciei este să acorde mai mulți bani băncilor, pentru că principalii lideri europeni au alegeri în 2012 și 2013. Deși nu a fost prezent la Consiliul European, Ponta a spus că România nu a fost nici consultată, nici întrebată atunci când au fost luate deciziile la nivelul Consiliului European. „Premierul României nici nu a participat la întâlnire, iar declarațiile de la aeroport ale domnului Băsescu nu au fost traduse nici pentru Angela Merkel, nici pentru domnul Sarkozy, au fost doar pentru presa internă“, a adăugat el. „Bani cât mai mulți pentru bănci. De unde luăm acești bani? Luăm de la oameni și îi dăm la bănci. Oamenii pot să sufere, băncile nu, deși criza financiară la nivel european nu a fost provocată de oameni sau de guverne, ci de bănci”, a înfierat Ponta cu mânie proletară. Nici ceilalți lideri europeni nu au fost iertați de „micul Titulescu”. „Luăm bani de la oameni pentru că domnul Sarkozy are alegeri în 2012, Angela Merkel are alegeri în 2013 alegeri, domnul Silvio Berlusconi are alegeri în 2013 și țin mai mult la bănci decât la oameni. Și domnul Băsescu, înainte de alegeri, le spunea oamenilor ce mult îi iubește. După ce a fost reales, a întors și el foaia. Cine l-a crezut plătește”, a spus Ponta.  Reamintim că pentru a evita o criză a creditului provocată de această decizie, autoritățile europene au stabilit că băncile trebuie să aibă, la jumătatea anului viitor, o rată minimă a capitalului de rang întâi de 9% din activele ponderate la risc, necesară pentru a absorbi pierderi cauzate de eventuala intrare a Greciei în insolvență, cu toate riscurile de contagiune presupuse de un astfel de incident. Atingerea acestui obiectiv de capital necesită, potrivit studiilor Autorității Bancare Europene (ABE) prezentate miercuri seară la Bruxelles, recapitalizarea băncilor europene cu 106 miliarde euro.

Populism în fața investitorilor

De asemenea, Ponta a venit ieri cu măsuri populiste care arată bine pe foaie și în principiu, dar nu pot fi aplicate în prezent în economia reală a României. Astfel, Ponta a pledat ieri pentru scăderea prețului și a costului muncii, dar și reducerea TVA reprezintă măsuri necesare și obligatorii pentru atragerea de investitori. Toate în fața unor investitori străini adunați la Craiova. „Este obligatorie scăderea prețului și a costului muncii în România. Altfel nu suntem competitivi și e foarte greu cu un nivel al contribuțiilor sociale și al taxării muncii să fim cu adevărat interesanți și până la urmă profitabili pentru investitori. Scăderea contribu­țiilor de asigurări sociale pentru a relaxa piața muncii este absolut esențială și în acest sens în bugetul pe 2012 și mai ales în programarea multianuală 2012-2016 România trebuie să oblige și să țină un sistem de contribuții de asigurări sociale mai mic decât cel prezent”, a afirmat Ponta. Așadar, în caz de nevoie, Ponta ar putea să umble la geanta soției sale pentru a aduce bani de acasă în condițiile în care TVA-ul a fost mărit deoarece nu existau alte surse de venit la bugetul de stat în condițiile în care România contractat un credit de 20 de miliarde de euro de la FMI, BM și UE pentru a putea depăși criză. Probabil, și Ponta ar vrea să aplice „metoda Năstase” și să vândă și cea mai rămas din economia românească pe bani de semințe și șpăgi grase pentru decidenți.

Dragoș Stănculescu