Dintre fanii filmului -Razboiul stelelor- probabil ca foarte putini se intreaba ce reactii ar putea starni in creierul lacustelor urmarirea unor imagini din celebra productie cinematografica. Ei bine, exista oameni de stiinta care studiaza si astfel de fenomene si se pare ca eforturile lor nu au ramas nerasplatite, deoarece Claire Rind si Peter Simmons, de la Universitatea Newcastle upon Tyne, au primit in acest an unul dintre premiile Ig Nobel, o distinctie acordata in mod traditional celor mai trasnite, absurde sau inutile studii si realizari stiintifice. Forta a fost cu siguranta cu ei.
Savantii care au incercat sa gaseasca raspunsuri la cateva dintre problemele -arzatoare- ale lumii au fost premiati, joi seara, la Universitatea Harvard. Ceremonia in sine a fost o distractie pe cinste – bancuri, atmosfera vesela si avioane de hartie planand prin sala – iar perseverentii oameni de stiinta nu au regretat nici ei prea mult ca s-au aflat in centrul atentiei si al ironiilor deoarece au primit un substantial premiu de 500.000 de dolari.
In fine, distinctiile au fost inmanate de catre fosti laureati ai premiului Nobel (de asta data cel adevarat), ceea ce a facut rusinea mai usor de suportat. De asemenea, studiul care a demonstrat ca lacustele sunt ingrozite de Darth Vader a fost recompensat cu Peremiul Ig Nobel pentru Pace, titlu care se acorda experimentelor care la inceput te fac sa razi, iar mai apoi te pun pe ganduri.
Potrivit publicatiei -The Times-, Edward Cussler si Brian Gettelfinger, de la Universitatea din Minnessota, au castigat premiul Ig Nobel pentru Chimie, deoarece si-au framantat creierele sa afle daca oamenii inoata mai repede in sirop sau in apa. Dupa ce au umplut un bazin cu suc de fructe si au invitat opt persoane sa se ia la intrecere in mediul siropos, chimistii au constatat ca viteza medie de inot este cam aceeasi. In topul dificultatilor cu care s-au confruntat cei doi, pe locul secund s-a aflat umplerea bazinului cu bautura racoritoare, iar pe locul intai: curatarea piscinei.
Suna si fugi!
Premiul pentru Medicina a fost adjudecat lui Gregg A. Miller, din Missouri, care a realizat proteze pentru testiculele cainilor castrati. Victor Benno Meyer – Rochow, de la Universitatea Internationala din Bremen, a fost invingator la capitolul dinamica fluidelor, omul de stiinta incercand sa calculeze – nici mai mult, nici mai putin – presiunea produsa in corpul unui pinguin in momentul defecatiei.
Au mai urcat pe podium: Yoshiro Nakamats din Tokyo (care a fotografiat si analizat timp de 34 de ani toate alimentele pe care le-a ingurgitat); Gauri Nanda din Massachusets (inventatorul unui ceas desteptator care se ascunde dupa ce suna dimineata), dar si o echipa de cercetatori care au catalogat tipurile diferite de miros pe care le emana 131 de specii distincte de broaste in momentul in care sunt stresate. In fine, dupa ce in 1927 au lansat un studiu care a demonstrat ca smoala se scurge printr-o palnie cu o viteza de o picatura la noua ani, John Mainstone si Thomas Parnell, decedat intre timp, au primit premiul pentru Fizica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















