
România este renumită în lumea întreagă pentru obiectele sale artizanale din sticlă delicate care pot fi găsite în magazine exclusiviste precum Harrods din Londra sau Neiman Marcus din Statele Unite. Cu toate acestea, meșterii sticlari se tem că arta lor va dispărea din cauză că nu există suficienți tineri care să dorească să lucreze în această industrie, informează marți site-ul euronews.com, citat de Agerpres.
O echipă a Euronews a vizitat o fabrică de la periferia Bucureștiului care funcționează din 1922. Echipa sa, formată din zece meșteri sticlari, este mândră să continue tradiția sticlăriei.
Deși cererea la nivel mondial de sticlă din România este mare, managerul fabricii, Petru ?ê?£tefănescu, a declarat că este greu să convingă tineri să intre în acest domeniu: 'Încercăm să atragem tineri prin poveștile noastre, prin ceea ce facem. Însă foarte puțini dintre ei sunt cu adevărat interesați de această meserie. Tinerii din ziua de astăzi nu mai sunt interesați de meșteșuguri. În plus, nu există politici care să-i încurajeze pe tineri să aleagă astfel de meserii în România', a spus Petru ?ê?£tefănescu.
?ê?£tefan, unul dintre angajații fabricii, lucrează în industria sticlăriei de 60 de ani. Tuburile din sticlă cu care lucrează sunt importate din Germania și Cehia. Ele sunt topite la o temperatură de 1.600 de grade Celsius și transformate în candelabre, sfeșnice, pahare și ceainice.
Un alt angajat, Ionuț, în vârstă de 27 de ani, este considerat un începător în acest domeniu, deși are 10 ani de experiență. El s-a aflat într-un grup de studenți aleși chiar de managerul companiei.
Până acum, criza economică din Europa a ocolit industria sticlei din România. Anul trecut, mica fabrica românească de la periferia capitalei a avut o cifră de afaceri de 400.000 de euro. Există însă temeri că dacă nu se va face nimic pentru a atrage tineri în acest domeniu, industria sticlei din România ar putea fi sortită dispariției.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















