Guvernul Tariceanu se lauda in fata UE cu rezultatele PSD

Prin raportul trimis recent catre Comisia Europeana, guvernul Tariceanu nu face altceva decat sa se laude, in mod concret, cu rezultatele obtinute de fosta guvernare. Masurile aplicate de la inceputul anului de actualul executiv nu au adus economia la parametrii doriti. Inca de la introducerea cotei unice de impozitare, de 16%, anuntata cu surle si trambite, echipa condusa de premierul Calin Popescu Tariceanu nu a facut altceva decat sa incerce sa acopere gaurile din bugetul statului aduse de aplicarea acestei masuri, prin majorarea si introducerea unor noi biruri aplicate romanilor.

Tinand cont ca pe 25 octombrie a.c. Comisia Europeana va face public Raportul de monitorizare, documentul elaborat de catre guvern in nu mai putin de 418 pagini nu face altceva decat sa arate o altfel de realitate decat cea prezenta la ora de fata in Romania. In primul rand, executivul incearca sa arate membrilor Uniunii Europene ca, de la inceputului anului, au fost facute eforturi -majore- in lupta cu evazionistii, ca economia subterana nu mai este la nivelul anterior, iar veniturile la bugetul de stat au cunoscut o crestere semnificativa. Insa, in realitate, lucrurile nu stau intocmai ca pe hartie, luand in considerare bulibaseala creata de anunturile repetate si apoi infirmate privind posibilitatea majorarii TVA cu doua-trei puncte procentuale, incepand cu anul 2006. Masura de majorare a TVA a ramas inca in atentia autoritatilor, premierul Tariceanu avertizand recent reprezentantii mediului de afaceri ca, in cazul in care veniturile la buget nu vor cunoaste o crestere excesiva, TVA se va majora.

Investitiile straine au cam ocolit plaiurile mioritice

Cu toate ca in raportul remis CE guvernantii mentioneaza faptul ca investitiile straine cu impact semnificativ in economie au cunoscut o crestere de 7% in perioada ianuarie-august 2005, fata de aceeasi perioada a anului precedent, realitatea este ca marile privatizari ale societatilor de utilitati, printre care Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat si Dobrogea, incepute in 2003-2004, au avut un rol semnificativ in cresterea mentionata. Mai mult, Romania a pierdut investitii importante, de sute de milioane de euro, in favoarea Bulgariei si Poloniei, tari care au pus la dispozitia firmelor interesate terenul gratuit derularii investitiei, fara a cere preturi exorbitante, asa cum s-a intamplat in vara acestui an la Cluj-Napoca. Pe de alta parte, anularea ajutoarelor de stat oferite companiei Mittal Steel si acordarea unor ajutoare la Dacia Pitesti, pentru firma Renault, au iscat multe controverse in mediul de afaceri, la un moment dat vehiculandu-se ideea ca investitorul de la Sidex Galati ar putea da statul roman in judecata, tinand cont ca in contractul de privatizare ajutoarele trebuiau acordate inca 4-5 ani.

Deschiderea pietei de energie – criticata dur chiar de presedintele Romaniei

Membrii cabinetului Tariceanu incearca sa se impopotoneze si cu progresele inregistrate in domeniul energiei. Astfel, deschiderea pietei energiei electrice la 83% este considerata de guvernul Tariceanu drept un pas important pe calea reformei, neluand insa in considerare criticile aduse chiar de presedintele Traian Basescu. Seful statului a anuntat la numai o luna de la deschiderea pietei energiei ca reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului au creat oportunitati pentru anumite firme din domeniu, printre care Energy Holding si Grivco, prin care acestea derulau contracte de ordinul miliardelor pe perioade indelungate.

Un alt factor laudat de guvern este si gasirea resurselor pentru majorarea numarului de disponibilizari din sectorul minier. Astfel, daca in negocierile avute cu organismele internationale numarul de mineri care urma sa-si piarda locul de munca in acest an era de numai 6.000, autoritatile au majorat numarul la circa 7.400 in prima faza, ajungand in final la nu mai putin de 8.300 de disponibilizari. Dar crearea de noi locuri de munca pentru angajatii disponibilizati din sectorul minier, siderurgic, etc. este inca departe de a satisface cerintele acestora, traiul de viata din zonele miniere fiind la niveluri mult inferioare celor din UE.