Aderarea nu inseamna doar avantaje pentru agricultori, ci si respectarea unor reguli stricte, care vor avea un impact deloc usor de digerat de catre un segment important din populatie. Dupa aderare, nimeni nu va mai putea produce vin sau tuica dupa cum il va taia capul, ca in prezent, ci respectand reguli extrem de restrictive, incalcarea unora dintre acestea incadrandu-se in randul faptelor penale.
Piata vinului din Comunitatea europeana este strict reglementata, astfel ca Romania va fi obligata sa se alinieze la respectarea acestor prevederi. Din nefericire, 225.000 ha de suprafata viticola din tara noastra, adica 50% din suprafata totala, sunt cultivate cu vita hibrida. Dar, in Uniunea Europeana, se considera ca vinul obtinut din hibrizi -este slab calitativ si afecteaza sanatatea consumatorilor.-
Comercializarea vinului din soiuri de hibrizi va fi strict interzisa
In UE, soiurile de vita de vie aflate in cultura sunt clasificate in 4 grupe: recomandate, autorizate, autorizate temporar si interzise, clasificare preluata si de legislatia romaneasca. Din categoria soiurilor interzise fac parte hibrizii direct producatori, denumiti HDP, iar lista acestor soiuri este aprobata de ministrul agriculturii, existand in acest sens Ordinul 546/2002, care poate fi actualizat oricand. Dar, potrivit Legii 244/2002 (Legea vinului) toate suprafetele cu soiuri interzise se vor supune defrisarii in termen de 15 ani de la data publicarii legii. De asemenea, nu vor mai putea fi infiintate vii cu suprafete mai mari de 0,1 ha decat daca vor fi plantate cu soiuri autorizate si/sau recomandate. Hibrizii interspecifici, din categoria celor interzisi, nu vor mai putea fi plantati decat in intravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, pe suprafete mai mici de 0,1 ha de familie, doar in scop ornamental si pentru consumul familial. In cazul nerespectarii acestor reglementari, amenda aplicata este cuprinsa intre 30 si 50 milioane de lei vechi, iar plantatia se defriseaza.
Eliminarea totala a viilor din hibrizi se va face in patru etape, prima fiind in derulare inca din anul 2002, in timp ce ultima se va incheia in 2014. Statul va acorda prime de abandon oricarui solicitant, agent economic sau producator individual, cu conditia sa solicite acest lucru, iar pentru producatorii directi, situati in areale viticole delimitate, ministerul prevede posibilitatea de a pune gratuit la dispozitie material saditor din soiuri recomandate sau autorizate. Costurile defrisarii viilor de hibrizi, replantarilor si primelor de abandon se ridica la 190 milioane de euro. Dupa aderare, orice plantatie va trebui sa fie autorizata si supravegheata, iar comercializarea vinului obtinut din hibrizi va fi, practic, strict interzisa.
Vremuri grele pentru producatorii individuali
Romania a avut serioase probleme in negocierile cu UE in ceea ce priveste reglementarea circulatiei tuicii. In UE nu circula nici un gram de alcool, oficial evident, neaccizat cu 550 euro/hectolitru. De la 1 ianuarie 2007, acest lucru ar trebui sa se intample si in Romania. Dar negociatorii romani, mizand pe existenta puterii mici de cumparare si luand in calcul pericolul de dezvoltare a pietei negre la cote incontrolabile, au obtinut o perioada de tranzitie de 5 ani in ceea ce priveste nivelul maxim de accizare. La aceasta data, accizele ating 150 euro/hectolitrul de alcool pur, dar daca se va trece la nivelul de 550 euro, atunci pretul unui litru de tuica de 40 de grade va creste cu circa 90.000 lei, la cursul de schimb actual. De asemenea, negociatorii romani au obtinut ca pentru cantitati mai mici de 50 de litri de tuica de 40 de grade, producatorii sa nu plateasca accize, cei 50 de litri fiind considerati o cantitate destinata consumului propriu, aspect la care s-a referit recent si ministrul finantelor Sebastian Vladescu si va fi prevazut in Codul fiscal inca din 2006. Practic, dupa aderare, autoritatile vor fi obligate sa accizeze orice cantitate de alcool produs in Romania, cu exceptia cazului precizat anterior.
Dar nu problema accizelor ii va -durea- cel mai rau pe romani, ci reglementarile sanitar-veterinare si modul de autorizare a oricarui producator, chiar daca este individual si produce doar pentru consumul familial. Autorizarea se va face potrivit normelor legale specifice UE, astfel ca actualele cazane din arama, cu imbinari realizate cu aliaje pe baza de plumb, vor fi total interzise. Apoi, fiecare producator individual de bauturi alcoolice va trebui sa fie inregistrat ca persoana fizica autorizata, cu cod fiscal, fiind supus unor sanctiuni penale daca va incalca Codul fiscal sau anumite legi speciale, precum cea a evaziunii fiscale, prin sustragerea de la plata taxelor pentru cantitati mai mari de 50 de litri de tuica.
Reguli stricte si pentru comercializarea carnii
La aceasta data, mai mult de 50% din carnea de porc nu trece prin lantul comercial oficial. Dupa aderare, carnea, indiferent daca este de miel sau porc, nu va mai putea fi comercializata decat de catre abatoare autorizate. Astfel ca spectacolul cu pretinsi ciobani, care taiau mielul in mijlocul oborului, va disparea sau sanctiunile vor fi drastice, inclusiv impotriva Romaniei, daca autoritatile vor mai permite astfel de locuri. Gospodariile care vor dori sa comercializeze surplusul de carne obtinut din productie proprie vor trebui sa fie autorizate potrivit normelor europene, dar vor putea beneficia si de un sprijin de 1.000 euro/an pentru a putea respecta aceste norme. Din nefericire, la aceasta data, Romania importa aproape 40% din carnea de porc vanduta prin lantul comercial.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















