
Germania depinde tot mai mult de medici străini pentru a-și acoperi nevoile în domeniul serviciilor de sănătate, dar bariera de limbă complică relația cu pacienții, relatează AFP.
Birocrația a fost simplificată în vederea atragerii acestor competențe, însă unele voci reclamă să se stabilească un nivel suficient de stăpânire a limbii germane, în vederea unei comunicări corecte cu bolnavii.
„Este o problemă aflată în creștere în Germania“, a declarat pentru AFP Hartwig Meyer, un avocat care conduce Asociația pentru protecția pacienților germani. „Vin mulți medici din străinătate, dar nivelul germanei pe care o vorbesc este foarte slab“, a spus el.
Potrivit Ordinului Medicilor, în 2012, 15% dintre practicienii din Germania s-au născut în străinătate, față de 5% în 2007. Perspectiva unei remunerări mai atractive decât în țările de origine, combinată cu o lipsă de personal tot mai mare în micile orașe și în zonele rurale germane au atras medici provenind în special din Grecia, România și Polonia.
Însă presa a prezentat o serie de litigii cu pacienți, ca Volker Mikat, în vârstă de 49 de ani, un locuitor de la Gütersloh (vest) care a dat în judecată un spital în care a fost operat la stomac, afirmând că a fost informat deficitar cu privire la riscurile operației.
„Când l-am întrebat (pe medic) care sunt alternativele (la operație), nu a putut să îmi răspundă nimic. Cred că nu m-a înțeles“, a declarat Mikat pentru postul public de televiziune ARD, care nu a dezvăluit naționalitatea medicului respectiv.
Hartwig Meyer afirmă că primește frecvent asemenea plângeri.
Mulți străini care învață germana se plâng de complexitatea limbii, un obstacol major în calea imigrației într-o Germanie care încearcă să acopere o penurie de muncitori calificați, din cauza demografiei în declin.
Doctorul iranian Hengameh Bigdeli, în vârstă de 45 de ani, a urmat un curs intensiv de șase luni înainte să înceapă să muncească în apropiere de Nürnberg (sud). „Când am început să lucrez, mi-era teamă că va veni o urgență și că nu voi fi capabilă să înțeleg pacientul“, mărturisește ea. „Dar atunci când am o problemă le cer pacienților să repete, să vorbească rar, iar ei repetă și repetă iar până când înțeleg“, a adăugat medicul.
„Este dur pentru pacienți, pentru că le este frică de un medic care nu îi înțelege“, a declarat pentru AFP Armin Ehl, director general al Asociației medicilor de la Marburg, un oraș din landul Hesse, în care se află orașul Frankfurt (vest).
„Există servicii în spitale din zona rurală în care, în afară de medicul-șef, sunt doar străini“, a declarat pentru AFP acest practician care militează pentru introducerea unui test standardizat de limbă pentru medicii imigranți.
În Marea Britanie, un pacient a decedat, în 2008, după ce a primit o supradoză de antalgici de la un medic german care tocmai începea să lucreze în țară. Autoritățile britanice au decis, anul trecut, să introducă un test de engleză pentru medicii din țări neanglofone.
În Germania, nivelul cerut al cunoștințelor de limbă este stabilit în mod independent de către fiecare land. În opinia lui Ehl, cele mai multe solicită un certificat de nivel european B2 – adică un nivel mediu-superior, echivalent celui al unui licențiat în prima limbă -, dar niciun test asupra terminologiei medicale.
„Dacă cineva are un nivel B2, poate, cu siguranță, să cumpere un cârnat, un bilet de tren sau de autobuz în Germania, dar nu are vreo garanție că va putea să comunice cu un pacient“, este de părere Jürgen Hoffart, președintele Ordinului Medicilor din Renania-Palatinat, care a devenit, anul trecut, primul land care cere teste de germană în cadrul simulării unor consultații cu pacienți falși, după un model aplicat deja în Austria.
El a fost urmat luna aceasta de landul Renania de Nord-Westfalia (vest), cel mai populat land din Germania.
Miniștrii sănătății din diferite landuri au convenit în vară asupra necesității introducerii unei norme comune pentru examene de competențe lingvistice.
„În prezent, în Germania este o harababură. Fiecare land are un sistem diferit. Este ca în Evul Mediu“, critică Matthias Klug, care conduce „cursuri de integrare“ pentru medici la Nürnberg.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















