
Creatorul de modă Cătălin Botezatu a fost citat, marți, în dosarul furtului de tablouri din Olanda, el declarând că a fost chemat în calitate de martor, după ce a dat o declarație în faza de urmărire penală, pentru că "s-a simțit dator să nu se dezică" de Petre Condrat, inculpat în acest proces.
"Am fost citat ca și martor, pentru că am dat o declarație de bunăvoie și nesilit de nimeni în momentul în care a început această anchetă pentru că unul dintre cei implicați în acest proces a lucrat pentru mine, înainte de acest eveniment (Petre Condrat – n.r.). M-am simțit dator să nu mă dezic de el pentru că până una alta există prezumția de nevinovăție, și chiar dacă nu ar exista în cazul celorlalți, în el chiar cred și știu exact cum s-au derulat lucrurile", a spus Botezatu, înainte de termenul de judecată de marți.
Creatorul de modă nu a putut fi audiat în acest dosar întrucât în sala de judecată nu a fost prezent avocatul unuia dintre inculpați, respectiv Cătălin Dancu, și nici nu a avut un înlocuitor. În urma acestui fapt, instanța a dispus să acorde un nou termen în data de 14 februarie, pentru a-i audia pe martorii implicați în proces.
"Oricum, declarația mea ca și martor, în acest proces, este mai puțin importantă, pentru că e foarte scurtă, la obiect", le-a declarat jurnaliștilor Cătălin Botezatu, după finalizarea termenului de judecată.
El a mai precizat că nu i s-a propus niciodată să cumpere tablourile din Olanda.
Judecarea dosarului furtului de tablouri a început în 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocații celor acuzați de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie 2013, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.
Radu Dogaru și Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzați în dosarul furtului de tablouri, instanța Judecătoriei Sectorului 3 admițând, în 24 octombrie 2013, cererea lor de a fi judecați în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Cei doi au fost condamnați, în 26 noiembrie 2013, la câte șase ani și opt luni de închisoare cu executare.
Radu Dogaru și Adrian Procop sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.
De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" și "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan și "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni", au precizat procurorii.
Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.
Ulterior aceasta și-a schimbat declarația, arătând că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior în declarație dată în fața procurorilor.
Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
Mihai Niculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















