După ce la finele lui 2012, premierul Victor Ponta și-a pus la breloc cheia fostului „Doi și-un sfert” – serviciul secret al MAI – liderul PSD vrea să-ș extindă influența politică asupra acestui sector și în cazul STS. Profitând de accidentul aviatic în urma căruia au murit două persoane, Ponta vrea să câștige și mai multă putere politică prin subordinea STS-ului, instituție autonomă ce funcționează în baza legii nr.92/1996 care îi conferă personalitate juridică și autoritate în domeniul telecomunicațiilor speciale. Așadar, Ponta ar putea avea la dispoziție două astfel de instituții. Partenerii de guvernare – liberalii – par abulici după după palmele încasate în cazul accidentului aviatic în care au căzut pe banda capete ale oamenilor PNL-ului, și nici nu mai pot reacționa. Astfel, Ponta pregătește măsuri pentru trecerea STS în subordinea sa directă, după ce de mai bine de un an de zile se tot chinuie să-i găsească nod în papură șeful STS, Marcel Opriș, pentru a-l demitere. Pentru acest lucru, Ponta a declarat că principalele instituții responsabile pentru acest dezastru sunt ROMATSA și STS după un raport suport întocmit în câteva ore pe genunchi de nașul său, Gabi Oprea, cel care a pozat în subordonatul conștiincios, deși are și el calitatea de vicepremier pentru ordine publică și siguranță națională iar STS are rol pentru cea de-a două atribuție a lui Oprea. "Este din ce în ce mai evident, din toate datele pe care le-am avut și le avem, că erorile grave care i-au îndreptat greșit pe cei care îi căutau pe supraviețuitori au fost produse de ROMATSA și STS, de instituțiile care aveau obligația și posibilitatea tehnică de a identifica epava aeronavei", a spus Ponta.
Precedent periculos
Până ce PNL va desemna un nou ministru al Internelor, cel mai devreme undeva la finalul săptămânii viitoare, șefia MAI va fi preluat prin mandat interimar de către ministrul Gabriel Oprea. Reamintim că Ponta le-a mai suflat în trecut liberalilor de la MAI, serviciul secret al MAI, fosta unitate "Doi și-un sfert" . Ponta a dispus atunci ca instituția iese de sub controlul direct al ministrului de Interne și intră practic în puterea instituțională directă a premierului. Șefii Direcției de Informații și Protecție Internă (DGIPI) putea fi atunci numiți și destituiți direct de premier. Până atunci, conducerea DGIPI era numită direct de către ministrul de Interne, portofoliu ce revenise prin negociere liberalilor. În trecut, DGIPI a fost acuzat că a strâns informații despre politicieni, întocmind dosare care ulterior ar fi fost folosite pentru diverse șantaje sau negocieri de către liderii politici care aveau controlul asupra serviciului. Cel mai recent scandal legat de DGIPI a avut loc în 2009, când în alianța de guvernare PDL-PSD au fost schimbați mai mulți miniștri de Interne, din cauza propunerilor controversate de șefi ai acestui serviciu. Președintele Traian Băsescu l-a acuzat pe ministrul PSD de Interne Dan Nica, în 2009, că a pus DGIPI la dispoziția fostului senator PSD Cătălin Voicu, judecat și apoi condamnat pentru trafic de influență tocmai pentru că ar fi construit o rețea coruptă în diverse instituții ale statului, de la magistratură la Poliție.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
