La inceputul acestei saptamani, la Madrid, au fost aduse in fata justitiei spaniole 56 de persoane acuzate ca ar face parte din organizatia separatista ETA sau pur si simplu pentru ca ar fi sustinut activitatea acesteia. Pe cale de consecinta, definitia terorismului ar putea fi mult extinsa, cuprinzand de acum inainte si actiuni care nu se rezuma strict la planificarea si punerea in aplicare a atacurilor.
Acuzatii sunt in marea lor majoritate cetateni spanioli si nici unul dintre ei nu este membru proeminent al miscarii separatiste. In schimb, inculpatii fac parte din grupari care au luat apararea organizatiei in presa, i-au promovat agenda prin canale politice sau au strans bani pentru a-i finanta operatiunile. Rechizitoriul arata ca, desi aceste grupari par organizatii autonome, ele sunt in realitatea controlate de ETA, fiind vitale pentru functionarea acesteia. Acesta este si motivul pentru care procurorul-sef, Enrique Molina, a cerut pedepse cuprinse intre 10-51 de ani pentu fiecare inculpat, printre capetele de acuzare figurand colaborarea cu o grupare terorista, falsificarea de documente si comiterea de fraude fiscale. Judecatorul Baltasar Garzon, care a instrumentat cazul in 1998-2002, a aratat ca ETA nu ar fi putut supravietui fara sustinerea acestei adevarate retele de sprijin social.
Pe de alta parte publicatia spaniola -La Razon- aprecia ca momentul ales pentru organizarea procesului nu este unul inspirat deoarece, in mai, parlamentul a aprobat intentia premierului de a purta negocieri cu ETA in cazul in care aceasta accepta sa predea armele.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
